Accidentul vascular cerebral este o urgență medicală în care fiecare minut contează. Acesta apare atunci când alimentarea cu sânge a unei zone din creier este blocată sau când un vas de sânge se rupe, iar celulele cerebrale nu mai primesc suficient oxigen. Recunoașterea rapidă a simptomelor poate reduce riscul de dizabilitate severă și poate salva viața persoanei afectate.
Manifestările apar, de regulă, brusc și pot varia în funcție de regiunea creierului afectată. Unele semne sunt bine cunoscute, precum paralizia unei părți a feței sau dificultățile de vorbire, în timp ce altele pot fi confundate cu oboseala, vertijul ori o simplă stare de rău.
Dacă apar simptome care sugerează un accident vascular cerebral, trebuie apelat imediat serviciul de urgență 112. Nu este recomandat ca persoana să conducă până la spital și nici să aștepte ca simptomele să dispară.
Ce este accidentul vascular cerebral
Există două categorii principale de accident vascular cerebral.
Accidentul vascular ischemic apare atunci când un cheag sau o altă obstrucție blochează circulația sângelui către o parte a creierului. Este cea mai frecventă formă.
Accidentul vascular hemoragic apare atunci când un vas de sânge se rupe, iar sângele ajunge în țesutul cerebral sau în spațiul din jurul creierului. Presiunea produsă poate deteriora rapid celulele nervoase.
Mai există și atacul ischemic tranzitoriu, cunoscut popular drept „mini-AVC”. Simptomele pot dispărea după câteva minute sau ore, dar situația rămâne o urgență. Un asemenea episod poate reprezenta un avertisment că urmează un accident vascular cerebral complet.
1. Asimetria sau paralizia feței
Unul dintre cele mai cunoscute semne este căderea bruscă a unei părți a feței. Atunci când persoana încearcă să zâmbească, un colț al gurii poate rămâne coborât.
Pot apărea și amorțeală, slăbiciune sau dificultăți în controlarea mușchilor faciali.
2. Slăbiciunea unui braț sau a unui picior
Persoana poate simți că un braț ori un picior devine brusc amorțit, greu sau imposibil de mișcat, de regulă pe o singură parte a corpului.
Un test simplu este ridicarea simultană a ambelor brațe. Dacă unul coboară involuntar sau nu poate fi menținut ridicat, trebuie solicitat imediat ajutor medical.
3. Problemele de vorbire
Vorbirea neclară, folosirea unor cuvinte nepotrivite, incapacitatea de a construi o propoziție sau dificultatea de a înțelege ce spun ceilalți pot semnala un accident vascular cerebral.
Uneori, persoana afectată pare confuză și nu își dă seama că vorbește incoerent.
4. Tulburările bruște de vedere
Vederea încețoșată, vederea dublă sau pierderea parțială ori totală a vederii la unul sau ambii ochi pot apărea în timpul unui AVC.
Orice modificare vizuală instalată brusc, mai ales dacă este însoțită de amețeală, slăbiciune sau probleme de vorbire, trebuie tratată ca o urgență.
5. Pierderea echilibrului
Amețeala severă, lipsa coordonării și imposibilitatea de a menține echilibrul pot indica afectarea zonelor cerebrale care controlează mișcarea.
Persoana se poate clătina, poate cădea sau poate avea nevoie de sprijin pentru a rămâne în picioare.
6. Dificultățile de mers
Un accident vascular cerebral poate provoca slăbiciune, amorțeală sau lipsă de coordonare la nivelul picioarelor.
Mersul poate deveni brusc nesigur, iar persoana poate avea senzația că nu își mai controlează corect membrele.
7. Durerea de cap extrem de puternică
O durere de cap bruscă și foarte intensă, descrisă uneori drept cea mai puternică durere resimțită vreodată, poate fi asociată cu un accident vascular hemoragic.
Aceasta poate apărea împreună cu vărsături, rigiditatea gâtului, sensibilitate la lumină, pierderea echilibrului sau alterarea stării de conștiență.
8. Confuzia apărută brusc
Persoana poate deveni dezorientată, poate uita unde se află sau poate avea dificultăți în îndeplinirea unei activități simple.
Confuzia instalată brusc, mai ales în asociere cu alte simptome neurologice, nu trebuie pusă automat pe seama oboselii sau a vârstei.
9. Vertijul sever
Vertijul este senzația că încăperea se rotește sau că persoana se mișcă, deși stă pe loc.
De cele mai multe ori, vertijul are alte cauze decât AVC-ul. Totuși, atunci când apare brusc împreună cu pierderea echilibrului, vedere dublă, slăbiciune, amorțeală sau vorbire neclară, trebuie solicitată imediat asistență medicală.
10. Dificultatea de a înghiți
Unele persoane pot avea probleme bruște la înghițirea apei sau a alimentelor. Pot tuși, se pot îneca ori pot simți că nu își mai controlează corect musculatura gâtului.
Nu trebuie oferite alimente, apă sau medicamente unei persoane suspectate de AVC, deoarece există riscul ca acestea să ajungă în căile respiratorii.
11. Greața, vărsăturile sau starea de leșin
Anumite accidente vasculare pot provoca greață, vărsături, somnolență, pierderea stării de conștiență sau senzația de leșin.
Aceste manifestări sunt nespecifice și pot avea numeroase alte explicații. Devin însă îngrijorătoare atunci când se instalează brusc și sunt însoțite de alte semne neurologice.
12. Oboseala sau slăbiciunea neobișnuită
O stare bruscă de slăbiciune profundă, somnolență sau modificare a comportamentului poate fi întâlnită în unele cazuri, în special împreună cu dezorientarea și dificultățile de mișcare.
Oboseala singură nu înseamnă, de regulă, accident vascular cerebral. Asocierea ei cu asimetria feței, tulburările de vorbire, amorțeala sau pierderea echilibrului justifică însă apelarea serviciului de urgență.
Regula FAST, ușor de memorat
Pentru identificarea rapidă a principalelor simptome poate fi folosită regula FAST:
F – Face, față: Cere-i persoanei să zâmbească. Observă dacă o parte a feței rămâne căzută.
A – Arms, brațe: Cere-i să ridice ambele brațe. Verifică dacă unul dintre ele coboară sau nu poate fi ridicat.
S – Speech, vorbire: Roagă persoana să repete o propoziție simplă. Ascultă dacă vorbește neclar sau folosește cuvinte nepotrivite.
T – Time, timp: Dacă observi oricare dintre aceste semne, sună imediat la 112.
Este util să fie reținută ora exactă la care au început simptomele sau ultimul moment în care persoana era în starea sa obișnuită. Această informație îi ajută pe medici să decidă ce tratamente pot fi administrate.
Cum poate fi redus riscul
Riscul poate fi diminuat prin controlarea tensiunii arteriale, renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți sănătoase și efectuarea regulată a activității fizice.
Diabetul, colesterolul crescut și bolile cardiace trebuie monitorizate împreună cu medicul. Tratamentul prescris nu trebuie întrerupt sau modificat fără recomandare medicală.
Alimentația echilibrată, reducerea consumului excesiv de alcool și controalele medicale periodice contribuie, de asemenea, la prevenție.
Care sunt cele 12 semne care pot anunța un accident vascular cerebral și cum verifici rapid fața, brațele și vorbirea unei persoane? Lista completă se află în primul comentariu.