Într-un non-stop din Iași, un client a avut parte de o experiență revoltătoare, dar, din păcate, nu rar întâlnită: a pus mâna pe un suc cu prețul afișat de 6,5 lei pe raft, iar când a ajuns la casa de marcat, produsul a fost taxat cu 18 lei. O diferență de aproape trei ori mai mare, complet nejustificată.
Surprins de discrepanță, clientul a atras imediat atenția casierei. Răspunsul a fost sec și lipsit de empatie: „Ala e prețul de la sucul de lângă.” Practic, i s-a sugerat că a confundat eticheta de preț și că nu se mai poate face nimic, pentru că bonul fiscal fusese deja emis. În loc să încerce să repare eroarea sau să ofere o soluție, personalul a adoptat o atitudine pasiv-agresivă, încurajând indirect practica de a păcăli clienții neatenți sau grăbiți.
Acest episod scoate la lumină o problemă gravă – lipsa de transparență și respect față de consumator. Când prețurile afișate nu corespund cu cele din sistemul de casă, este clar o problemă de practică incorectă sau chiar abuz. Nu este vorba doar despre un suc, ci despre un principiu: clientul trebuie să plătească exact ceea ce vede pe etichetă, nu o sumă arbitrară impusă la final.
În multe cazuri, aceste diferențe de preț sunt fie rezultatul unei neglijențe intenționate, fie al unei metode de a profita de lipsa de vigilență a cumpărătorilor, mai ales în magazinele deschise non-stop, unde fluxul de clienți este constant și mulți se grăbesc.
Un astfel de comportament ar trebui să fie urmat de o reclamație fermă la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Nu doar pentru a recupera diferența de bani, ci pentru a descuraja astfel de practici și a proteja drepturile tuturor clienților. Comerciantul are obligația legală de a respecta prețul afișat, iar în cazul unor erori, este responsabil să le corecteze prompt și politicos.
În final, întâmplarea nu e despre un simplu suc, ci despre demnitate, drepturi și respect. Iar acestea nu ar trebui niciodată negociate la casa de marcat.