Artista Elena Merișoreanu a vorbit recent despre provocările pe care le întâmpină mulți vârstnici din România în contextul economic actual. Implicată activ în viața comunității, ea și-a exprimat îngrijorarea față de situațiile tot mai frecvente în care persoanele în vârstă se confruntă cu lipsuri de bază.
Un gest simplu, dar semnificativ
În cadrul unui interviu, Elena Merișoreanu a povestit un moment care a emoționat-o profund: aflată într-un magazin, a observat o femeie în vârstă ezitând în fața unui produs alimentar modest. Artista a decis să intervină și i-a achitat cumpărăturile, gest pe care femeia l-a primit cu emoție.
„Am întrebat-o dacă pot să i-l ofer în memoria rudelor mele. A fost foarte emoționată. Sunt situații în care mulți oameni se abțin de la lucruri simple, de care altădată nici nu ar fi fost nevoie să se gândească de două ori”, a spus artista.
Despre sprijinul oferit celor cu resurse limitate
Elena Merișoreanu a povestit că, în timpul vizitelor la biserică sau la spectacole din mediul rural, întâlnește adesea persoane care se bucură de orice formă de sprijin. Artista încearcă să contribuie, după posibilități, oferind ajutor concret celor aflați în nevoie.
„Nu este vorba despre milă, ci despre normalitate. Dacă pot să ajut cu o pereche de încălțăminte sau cu un pachet de alimente, o fac cu bucurie. Mulți oameni nu cer, dar au nevoie.”
Opinia despre proiecte naționale și implicarea civică
Referindu-se la investițiile mari realizate în infrastructura religioasă, artista consideră că este important să existe repere culturale și spirituale care să unească societatea. Ea subliniază, însă, că sprijinul pentru persoanele vulnerabile trebuie să rămână o prioritate.
„Este un monument impresionant, dar oamenii trebuie să fie în centrul preocupărilor. Fiecare dintre noi poate face ceva pentru cel de lângă el, dar și autoritățile au un rol important”, a adăugat Elena Merișoreanu.
Un apel la solidaritate
Cu o pensie decentă și activitate profesională constantă, artista spune că încearcă să își echilibreze resursele între nevoile proprii și ajutorul oferit altora. Ea atrage atenția că mulți pensionari nu au această posibilitate și că e nevoie de sprijin instituțional, nu doar individual.
„Îmi doresc ca aceste lucruri să nu treacă neobservate. România are nevoie de empatie și de soluții durabile pentru cei care au muncit o viață întreagă”, a concluzionat artista.
