Regimul pensiilor magistraților intră într-o etapă majoră de reformă, după ce Curtea Constituțională a României a decis că legea care modifică pensiile de serviciu este constituțională. Actul normativ, promovat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, aduce modificări semnificative atât în ceea ce privește vârsta de pensionare, cât și modul de calcul al pensiei pentru judecători și procurori.
Crește treptat vârsta de pensionare
Una dintre cele mai importante schimbări vizează pragul de pensionare. Dacă până acum magistrații se puteau retrage din activitate la vârste considerabil mai mici decât alte categorii profesionale, noua lege introduce o creștere progresivă a vârstei standard până la 65 de ani.
Perioada de tranziție este stabilită la 15 ani, pentru a permite adaptarea sistemului judiciar. În 2026, magistrații se pot pensiona la 49 de ani, însă ulterior vârsta va crește cu câte un an în fiecare an, până în 2042, când se va ajunge la pragul de 65 de ani.
Autoritățile susțin că această creștere graduală este menită să evite destabilizarea instanțelor și parchetelor.
Modificări în calculul pensiei
Legea schimbă și formula de calcul a pensiei de serviciu. Noua reglementare stabilește că pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni de activitate.
În plus, este introdus un plafon: pensia nu poate depăși 70% din ultima indemnizație netă încasată. În prezent, nivelul pensiei ajunge la 80% din ultimul salariu brut, astfel că noul sistem va conduce la o reducere a beneficiilor maxime.
Scopul declarat al modificărilor este apropierea pensiilor speciale de principiile sistemului public, fără eliminarea statutului distinct al magistraților.
Pensionarea anticipată, condiții mai stricte
Noua lege păstrează posibilitatea pensionării anticipate, dar introduce penalizări clare. Magistrații cu o vechime de cel puțin 35 de ani pot solicita ieșirea din activitate înainte de vârsta standard, însă pentru fiecare an de anticipare se aplică o reducere de 2% din pensie.
Penalizarea se menține până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în linie cu regulile aplicate în sistemul public de pensii. Măsura urmărește să limiteze retragerile foarte timpurii și să păstreze în sistem magistrații cu experiență.
Parcurs legislativ complicat
Proiectul a avut un traseu dificil. În 2025, premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru adoptarea legii, însă forma inițială a fost respinsă de CCR din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
După corectarea aspectelor procedurale, legea a fost retrimisă Curții, iar decizia recentă confirmă că noile prevederi respectă Constituția.
Reforma marchează una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani în ceea ce privește pensiile magistraților și va avea efecte pe termen lung asupra sistemului judiciar.