Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) avertizează că pacienții cu venituri mici ar putea fi afectați serios dacă sistemul de asigurări medicale va fi modificat fără măsuri clare de protecție. În contextul discuțiilor despre introducerea unei concurențe mai mari între sistemul public și cel privat, conducerea instituției susține că există riscul ca fondurile să fie fragmentate.
Problema principală este că pacienții tineri și sănătoși ar putea opta pentru variante private, în timp ce în sistemul public ar rămâne mai ales persoane vârstnice, bolnavi cronici și oameni cu venituri reduse. Această situație ar pune presiune financiară pe spitalele publice, care tratează cazurile cele mai complexe și costisitoare.
Pentru pacienții săraci, consecințele ar putea însemna timpi mai mari de așteptare, acces mai dificil la medicamente compensate sau limitarea unor servicii medicale gratuite. Sistemul actual funcționează pe principiul solidarității, adică toți contribuie, iar fondurile sunt folosite pentru a acoperi nevoile celor care au cea mai mare nevoie de îngrijiri.
Avertismentul CNAS subliniază că orice reformă trebuie făcută cu atenție, astfel încât să nu afecteze categoriile vulnerabile și să nu creeze diferențe și mai mari în accesul la servicii medicale.
Problema centrală ține de modul în care sunt distribuite fondurile. Sistemul actual funcționează pe baza solidarității: angajații și angajatorii contribuie la un fond comun, iar banii sunt utilizați pentru a acoperi tratamentele tuturor asiguraților, inclusiv ale celor care nu își permit servicii private. Dacă o parte semnificativă a contribuabililor tineri și sănătoși ar alege sistemul privat, fondul public ar rămâne cu mai puțini bani, dar cu pacienți mai costisitori din punct de vedere medical.
Într-un asemenea scenariu, spitalele publice ar putea fi suprasolicitate, iar bugetele destinate programelor naționale de sănătate — cum sunt cele pentru boli cronice sau tratamente oncologice — ar putea deveni insuficiente. Pentru pacienții săraci, care depind aproape exclusiv de sistemul public, consecințele ar putea însemna liste de așteptare mai lungi, acces mai dificil la investigații complexe și presiune suplimentară pentru a plăti din buzunar anumite servicii.
Un alt risc semnalat este accentuarea inegalităților. Într-un sistem fragmentat, persoanele cu venituri mari ar putea beneficia de servicii rapide și condiții superioare, în timp ce categoriile vulnerabile ar rămâne într-un sistem subfinanțat. Această diferență ar putea afecta nu doar calitatea îngrijirii, ci și șansele reale de tratament pentru afecțiuni grave.
CNAS subliniază că reforma în sine nu este respinsă, dar trebuie construită astfel încât să păstreze echilibrul financiar și accesul universal la servicii medicale. Orice schimbare majoră ar necesita mecanisme clare de compensare, reguli stricte privind redistribuirea fondurilor și garanții că persoanele cu venituri mici nu vor pierde drepturi esențiale.
În esență, avertismentul instituției nu anunță o criză imediată, ci evidențiază riscul ca o reformă făcută fără protecții adecvate să afecteze tocmai categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin medical.