Dacă aceste manifestări apar, este prudent să cereți o evaluare medicală.
Există simptome bruște care pot indica un posibil AVC și care trebuie tratate ca semnale de alarmă. Printre acestea se numără amorțeala feței, a brațului sau a piciorului, mai ales pe o singură parte a corpului, vederea încețoșată sau apariția unor „pete”, amețeala, pierderea echilibrului și durerile de cap intense.
Chiar dacă aceste episoade dispar repede, ele nu trebuie ignorate. Pot semnala un eveniment cerebral care are nevoie de investigații medicale.
Multe persoane nu recunosc primele semne ale unui AVC. Un raport arată că aproximativ 70% dintre pacienții cu AVC nu au știut inițial ce li se întâmplă, iar mai puțin de 30% au ajuns la medic în primele 24 de ore, interval în care tratamentele pot avea cea mai mare eficiență.
Cu cât reacția este mai rapidă la primele semne, cu atât cresc șansele de a limita urmările.
Pe lângă simptomele cunoscute, pot apărea și modificări de comportament sau de stare emoțională. Iritabilitatea inexplicabilă, problemele de atenție sau intoleranța la sunete obișnuite pot face parte din tabloul unui eveniment cerebral discret și justifică un consult medical.
Există și persoane cu risc mai ridicat. Cei care sunt frecvent nervoși sau au un nivel ridicat de agresivitate pot fi mai vulnerabili. De asemenea, depresia poate crește riscul de AVC cu aproximativ 30%, atât prin mecanisme biologice, cât și prin stilul de viață care o poate însoți.
Fumatul, alimentația dezechilibrată, sedentarismul și evitarea controalelor medicale pot contribui la creșterea riscului. Dacă tensiunea arterială și glicemia rămân anormale și netratate, pericolul devine și mai mare.
Somnul insuficient este un alt factor asociat cu riscul de AVC. Sforăitul poate semnala sindrom metabolic, o afecțiune legată de atacul cerebral, boli cardiovasculare și diabet.
Migrenele nu trebuie ignorate, mai ales dacă sunt însoțite de vedere încețoșată sau de apariția unor pete luminoase. Acestea pot indica probleme de circulație a sângelui.
Și inima poate transmite semnale importante. Ritmul neregulat, bătăile prea rapide sau prea lente, respirația grea și durerile în piept pot sugera fibrilație atrială, o tulburare care crește riscul de AVC și necesită evaluare cardiologică.
Unele măsuri simple pot ajuta la reducerea riscului. Alimentația are un rol important, iar produsele bogate în potasiu, precum stafidele, bananele sau sucul de roșii, pot fi utile în limitele recomandate. Legumele proaspete, peștele, carnea slabă de curcan sau pui și lactatele cu puține grăsimi pot susține un stil de viață mai echilibrat.
Potasiul, consumat în cantități potrivite, poate reduce cu aproximativ 20% riscul de AVC.
Mișcarea regulată este, de asemenea, importantă. Plimbările, activitatea fizică ușoară sau antrenamentele la sală pot contribui la scăderea riscului. Cel puțin 20 de minute de mișcare în aer liber și aproape două ore de activitate pe săptămână se asociază cu un risc mai mic de AVC cu aproximativ 40%.
Uleiul de măsline poate contribui la normalizarea tensiunii arteriale și la reducerea riscului de boli cardiovasculare. Consumul constant a fost asociat cu un risc mai mic de AVC cu aproape 40%.
Manifestările aparent banale, precum amorțeala trecătoare pe o singură parte a corpului sau pierderea bruscă a echilibrului, pot semnala un episod cerebral. Prezentarea rapidă la medic, ideal în primele 24 de ore, permite investigații și tratamente la timp, atunci când eficiența lor este mai mare.