În dreptul românesc, durata unui mandat nu se calculează din ziua alegerilor, ci din momentul în care persoana aleasă este validată și depune jurământul. Acesta este reperul oficial de la care începe numărătoarea mandatului, indiferent că vorbim despre o funcție locală sau despre cea mai înaltă funcție în stat.
Ce prevede legea
În cazul funcției de primar, inclusiv pentru Primarul General al Capitalei, mandatul are o durată de patru ani. Acesta începe în ziua în care noul ales este validat și depune jurământul în fața consiliului local sau municipal.
Prin urmare, nu data votului este cea care marchează începutul mandatului, ci momentul instalării oficiale în funcție. Dacă alegerile au loc într-o duminică, iar validarea și depunerea jurământului se produc abia după două sau trei săptămâni, mandatul începe de la acea dată ulterioară.
De asemenea, exercitarea efectivă a funcției nu se încheie automat la miezul nopții, într-o zi fixă din calendar. În practică, primarul aflat în funcție continuă să își exercite atribuțiile până când succesorul său este validat și depune, la rândul lui, jurământul.
În cazul președintelui României, Constituția stabilește o durată a mandatului de cinci ani. Și aici, calculul începe de la data depunerii jurământului în fața Parlamentului, nu de la ziua alegerilor.
Președintele poate exercita cel mult două mandate. Cei cinci ani se calculează de la momentul solemn al jurământului, acesta fiind reperul zero al mandatului.
Încetarea înainte de termen poate avea loc doar în situații prevăzute expres de lege. Printre acestea se numără demisia, incompatibilitatea, condamnarea definitivă, decesul sau revocarea prin referendum.
Dacă funcția devine vacantă, interimatul este asigurat potrivit regulilor constituționale, de președintele uneia dintre Camerele Parlamentului.
Regula de bază este simplă: durata mandatului se calculează de la data depunerii jurământului, nu de la ziua votului.
Indiferent de funcție, mandatul nu se încheie brusc dacă succesorul nu a fost încă instalat legal. Continuitatea autorității publice trebuie asigurată, astfel că persoana aflată în funcție continuă să exercite atribuțiile până la instalarea noului titular sau, acolo unde este cazul, până la desemnarea interimarului competent.
Repere de calendar și exemple utile
Pentru a estima data la care se încheie un mandat, trebuie pornit de la ziua depunerii jurământului. De acolo se adaugă patru ani în cazul unui primar și cinci ani în cazul președintelui României.
De exemplu, dacă jurământul a fost depus la finalul unui an, mandatul ajunge la termen la aceeași dată, după patru sau cinci ani, în funcție de funcția ocupată.
Totuși, această dată nu trebuie confundată cu momentul efectiv al încetării atribuțiilor. În cazul funcțiilor executive alese, predarea mandatului se face atunci când noul ales este validat și depune jurământul.
Pot exista și situații excepționale, cum ar fi amânarea alegerilor sau contexte speciale care pot modifica calendarul administrativ. Chiar și în astfel de cazuri, principiul rămâne același: validarea și jurământul sunt momentele care fixează începutul mandatului și, indirect, finalul acestuia.
Încetarea înainte de termen nu se poate produce oricum, ci doar în cazurile prevăzute clar de lege, precum demisia, revocarea prin referendum sau alte situații expres reglementate.
În practică, pentru a afla exact când expiră mandatul lui Nicușor Dan în funcția avută în vedere, trebuie identificată data la care acesta a fost validat și a depus jurământul.
Acea dată, consemnată în documentele oficiale ale instituției și în înregistrările ședinței solemne, este punctul de plecare al calculului. Din acel moment, durata mandatului se stabilește aritmetic, iar interpretările legate de ziua alegerilor nu mai schimbă termenul legal.