Liderul de la Kremlin susține că Moscova este pregătită să declanșeze o anchetă proprie privind incidentul de la Galați, însă condiționează acest demers de punerea la dispoziție, de către autoritățile române, a fragmentelor dispozitivului prăbușit.
Declarația lui Vladimir Putin despre incidentul de la Galați
Întrebat la Moscova despre drona căzută pe teritoriul României, Vladimir Putin a afirmat că Rusia ar putea realiza o investigație „obiectivă” dacă ar primi resturile aparatului. Liderul rus a respins criticile venite din partea unor oficiali europeni, susținând că, în lipsa unei expertize tehnice finale, nu poate fi stabilită cu certitudine proveniența dispozitivului.
„Nu au fost cercetate resturile acestei drone. Nimeni nu poate spune ce proveniență are un aparat de zbor sau altul până nu este realizată expertizarea acelui aparat de zbor. Noi știm că au zburat și prin Finlanda drone ucrainene și în Polonia și prin țările baltice au zburat tot drone ucrainene. Atunci prima reacție a fost exact ca cea de acum din România.”
Prin această declarație, Putin a încercat să conteste concluziile formulate rapid după incident și a sugerat că autoritățile de la București ar trebui să transmită fragmentele și datele tehnice pentru o verificare separată. În viziunea Kremlinului, doar analiza directă a resturilor ar putea stabili originea exactă a aparatului.
În același timp, liderul rus a criticat reacțiile oficialilor europeni, afirmând că anumite acuzații ar fi fost lansate înainte ca piesele dronei să fie examinate complet.
Reacția NATO și explicațiile MApN
După informațiile privind prăbușirea dronei pe teritoriul României, NATO a calificat acțiunile Moscovei drept „comportament imprudent” și a reafirmat angajamentul Alianței de a apăra fiecare centimetru al teritoriului aliat.
Mesajul transmis de NATO se înscrie în linia de descurajare și apărare consolidată pe flancul estic, într-un context regional marcat de atacuri repetate asupra zonelor ucrainene aflate aproape de frontiera României.
La nivel național, Ministerul Apărării Naționale a explicat de ce drona nu a fost doborâtă înainte de impact. Purtătorul de cuvânt al MApN, Cristian Popovici, a invocat existența unor „limitări stricte” și a subliniat că România evită acțiuni care ar putea produce riscuri mai mari decât cele pe care încearcă să le prevină.
Oficialul a prezentat și cronologia nopții în care sistemele radar au detectat primele semnale.
„Azi-noapte, în jurul orei 00:18 au început deja primele pre-alerte aeriene în zonele de frontieră. Noi am urmărit în permanentă cu radarele de la sol evoluția. În momentul în care traiectoriile unor grupuri de dronă indicau o posibilă pătrundere în spațiul aerian național, s-a emis RO-Alert, s-a transmis către IGSU alertă aeriană și dânșii au emis RO-Alert.”
Cristian Popovici a explicat apoi momentul în care unul dintre semnalele radar a intrat în spațiul aerian românesc.
„Una din drone, la 01:54, un semnal radar a intrat dinspre Reni în spațiul aerian național, a evoluat descendent de la 600 metri altitudine. A avut și niște viraje pe care încercăm să le înțelegem din ce cauză. A dispărut de pe radar în sudul municipiului Galați și, în câteva minute, la 112 a fost raportat un incendiu ca urmare a prăbușirii unei drone pe un bloc, un acoperiș.”
Potrivit explicațiilor oferite de MApN, autoritățile române au urmărit în permanență evoluția aparatului cu ajutorul radarelor și au activat procedurile de alertare atunci când traiectoria a indicat un posibil risc pentru populație.
Ancheta tehnică rămâne esențială
În prezent, autoritățile române continuă monitorizarea spațiului aerian în zonele de frontieră și transmit alerte publice atunci când apar riscuri generate de aparate fără pilot sau fragmente provenite din atacurile asupra Ucrainei.
De cealaltă parte, Kremlinul insistă asupra necesității unei expertize proprii și cere acces la fragmentele dronei. Rusia susține că doar o analiză tehnică directă poate confirma proveniența aparatului.
Poziția NATO rămâne însă fermă: incidentul este tratat ca parte a unui context mai larg de risc la adresa securității statelor aliate de pe flancul estic.
Rămâne deschisă problema eventualului transfer al resturilor și al datelor tehnice, dar și modul în care concluziile specialiștilor vor fi corelate cu evaluările politice deja formulate la nivel european.
Până la finalizarea verificărilor, cazul de la Galați rămâne un punct sensibil în relația dintre România, NATO și Rusia, într-un moment în care securitatea regională este puternic influențată de evoluțiile războiului din Ucraina.