Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat joi, 2 iulie 2026, că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru clarificarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Demersul vine în contextul disputei privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, stabilite prin hotărâri judecătorești.
Executivul susține că instanța a intervenit într-o zonă care ține de atribuțiile Guvernului și ale Parlamentului, respectiv gestionarea banilor publici și distribuirea fondurilor din bugetul general consolidat. Potrivit lui Ilie Bolojan, rolul puterii judecătorești este acela de a interpreta și aplica legea, nu de a decide direct modul în care sunt alocate resursele bugetare.
Premierul interimar a explicat că sesizarea Curții Constituționale a fost decisă în ședința de Guvern, după ce juriștii Executivului au analizat situația și au concluzionat că ar exista o depășire a competențelor constituționale. În opinia Guvernului, instanța s-ar fi substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară, ceea ce ar putea crea un precedent periculos pentru funcționarea instituțiilor statului.
Ilie Bolojan a subliniat că elaborarea, rectificarea și alocarea fondurilor bugetare sunt atribuții care aparțin autorităților executive și legislative. Guvernul invocă în acest sens cadrul legal privind finanțele publice, susținând că instanțele nu pot obliga Executivul să redistribuie sume importante din buget pentru un singur sector, fără a ține cont de echilibrul general al finanțelor publice.
Disputa a pornit după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor la plata unei sume de aproximativ 4,8 miliarde de lei. Banii ar reprezenta drepturi salariale restante ale magistraților, stabilite prin hotărâri judecătorești, la care s-ar putea adăuga dobânzi și penalități.
Premierul interimar a atras atenția că prima instanță ar fi dispus și penalități de 1% pe zi pentru întârzieri. Într-un asemenea scenariu, costurile suplimentare ar putea ajunge la zeci de milioane de lei zilnic, ceea ce, în opinia Guvernului, ar pune o presiune uriașă asupra bugetului național.
Executivul avertizează că aplicarea imediată a unei astfel de decizii ar putea afecta echilibrul bugetar și ar obliga Guvernul să redistribuie rapid resurse financiare, în detrimentul altor domenii. Ilie Bolojan a susținut că o asemenea intervenție nu poate fi făcută prin decizie judecătorească, ci doar prin mecanismele constituționale și legale care reglementează politica bugetară.
Oficialii guvernamentali au precizat că decizia Curții de Apel a fost atacată, iar termenul stabilit în procedurile aflate pe rolul Înaltei Curți este 9 iulie. În paralel, Guvernul a ales să sesizeze Curtea Constituțională, considerând că problema depășește simplul cadru al unui litigiu financiar și vizează raporturile dintre puterile statului.
Din perspectiva Executivului, puterea judecătorească nu ar avea nici competența tehnică, nici legitimitatea constituțională de a stabili modul concret în care sunt distribuiți banii publici din bugetul general consolidat. Guvernul susține că o asemenea decizie aparține exclusiv instituțiilor responsabile de politica fiscal-bugetară.
Pe de altă parte, instanțele care au formulat aceste solicitări consideră că drepturile salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești trebuie respectate și puse în aplicare. Din acest motiv, conflictul ajuns la Curtea Constituțională nu vizează doar o chestiune financiară, ci și limitele atribuțiilor fiecărei puteri în stat.
Sesizarea depusă de Guvern va trebui să clarifice dacă instanțele pot interveni în mod direct asupra alocării fondurilor bugetare sau dacă o astfel de intervenție depășește cadrul constituțional. Decizia Curții Constituționale ar putea avea efecte importante nu doar asupra acestui caz, ci și asupra modului în care vor fi gestionate situații similare în viitor.
Următoarele zile se anunță importante pentru evoluția acestui conflict instituțional. Hotărârea Curții Constituționale va fi urmărită atent atât de Guvern, cât și de sistemul judiciar, deoarece miza depășește plata unor restanțe salariale și atinge un principiu fundamental: separația puterilor în stat.
Disputa dintre Guvern și Înalta Curte readuce în prim-plan tensiunile dintre obligația statului de a respecta hotărârile judecătorești și necesitatea de a menține echilibrul bugetar. Rezultatul acestei sesizări ar putea influența semnificativ relația dintre instituții și modul în care sunt aplicate deciziile cu impact financiar major.