Viorica Dăncilă a relatat un episod petrecut, potrivit spuselor sale, în anul 2019, în timpul unei convorbiri telefonice cu Angela Merkel. Fostul premier al României susține că, la acea vreme, cancelarul Germaniei i-ar fi cerut să sprijine proiectul Nord Stream 2, conducta prin care gazele rusești urmau să fie transportate către Germania. Dăncilă afirmă că a refuzat această solicitare, motivând că o astfel de decizie ar fi contravenit intereselor de securitate ale României și relației cu partenerii strategici.
Dialogul tensionat dintre Viorica Dăncilă și Angela Merkel
Potrivit fostului premier, discuția ar fi avut loc în perioada în care se afla la Strasbourg. Viorica Dăncilă spune că a fost informată că Angela Merkel dorea să vorbească direct cu ea, iar în timpul convorbirii fostul cancelar german i-ar fi cerut să introducă proiectul Nord Stream 2 pe agenda Consiliului.
„Eram la Strasbourg și mi s-a comunicat că doamna cancelar al Germaniei dorește să vorbească cu mine. Dumneaei mi-a spus: «Bună ziua, sunt Angela Merkel, cancelarul Germaniei». I-am răspuns: «Bună ziua, sunt Viorica Dăncilă, premierul României». Mi-a spus: «Doamnă prim-ministru, avem un interes special pentru Nord Stream 2 și vă rog să puneți acest proiect pe masa Consiliului». I-am răspuns: «Doamnă cancelar, nu pot să fac acest lucru. Aș lua o decizie împotriva partenerului strategic și, mult mai important, aș lua o decizie care ar afecta România din punctul de vedere al securității»”, a povestit Viorica Dăncilă.
Fostul premier susține că Angela Merkel ar fi insistat
Viorica Dăncilă afirmă că, după refuzul său, Angela Merkel ar fi reacționat iritat și ar fi încercat să accentueze importanța funcției pe care o deținea. Fostul premier spune că, în ciuda presiunii, nu și-a schimbat poziția și a rămas fermă în decizia de a nu susține proiectul.
„Atunci s-a enervat și mi-a spus: «Doamnă prim-ministru, știți cu cine vorbiți? Sunt Angela Merkel, cancelarul Germaniei». I-am răspuns: «Da, știu. Iar eu sunt Viorica Dăncilă, premierul României, iar răspunsul meu este tot nu»”, a mai relatat Dăncilă.
„Nu voiam să iau o decizie care ar fi afectat România”
Fostul premier a explicat că a privit proiectul Nord Stream 2 ca pe unul extrem de sensibil din punct de vedere strategic, mai ales în contextul securității regionale. Dăncilă susține că nu putea accepta o solicitare care, în opinia sa, ar fi putut aduce prejudicii intereselor României.
Aceasta a mai spus că, după încheierea convorbirii, în încăperea în care se afla s-a lăsat o tăcere apăsătoare, iar cei prezenți nu au mai avut nicio reacție. Dăncilă afirmă că se aștepta ca Germania să răspundă într-un fel după acel refuz, însă susține că nu au existat reacții negative.
Apariție într-un top al celor mai puternice femei
Viorica Dăncilă a povestit că, la scurt timp după acest episod, a fost surprinsă să afle că a fost inclusă într-un clasament al celor mai puternice femei din lume. Fostul premier spune că prezența sa în acel top a venit pe neașteptate, mai ales după discuția tensionată pe care susține că a avut-o cu Angela Merkel.
„S-a încheiat convorbirea. În încăpere nu mai vorbea nimeni, pentru că era plină de oameni. M-am așteptat să existe reacții. A doua zi, într-un cotidian, a fost publicat un clasament al celor mai puternice femei din lume, în cadrul căruia fusese încadrată și doamna Angela Merkel. Am fost surprinsă să văd că m-au clasat pe locul al treilea și că nu a existat nicio reacție negativă la adresa mea”, a declarat Viorica Dăncilă.
Ce a fost Nord Stream 2
Nord Stream 2 a fost un proiect energetic conceput pentru transportul gazelor naturale din Rusia către Germania, printr-o conductă submarină amplasată pe sub Marea Baltică. Proiectul, evaluat la aproximativ 11 miliarde de dolari, a fost finalizat în 2021, însă conducta nu a fost pusă în funcțiune.
Operaționalizarea proiectului a fost blocată în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor impuse Rusiei. Nord Stream 2 a fost, de-a lungul timpului, unul dintre cele mai controversate proiecte energetice din Europa, fiind criticat de mai multe state care au avertizat că ar fi putut crește dependența energetică a continentului față de Rusia.