Brățările inteligente, ceasurile și aplicațiile pentru monitorizarea somnului au devenit tot mai populare, promițând să îi ajute pe utilizatori să se odihnească mai bine și să își îmbunătățească rutina de seară. Totuși, cercetările recente arată că aceste tehnologii pot produce și un efect neașteptat: în loc să reducă problemele legate de somn, uneori pot crește nivelul de stres și anxietate, potrivit publicației italiene Il Post, citată de News.ro.
În fiecare dimineață, milioane de persoane verifică pe telefon numărul de ore dormite, durata somnului profund, timpul petrecut în faza REM și scorul general acordat de aplicație. Datele sunt colectate de ceasuri inteligente, inele și alte dispozitive care urmăresc mișcările corpului și ritmul cardiac pe parcursul nopții.
Specialiștii atrag însă atenția că aceste informații nu reprezintă un diagnostic medical și pot conține erori importante.
Dispozitivele detectează somnul, dar nu stabilesc precis fazele sale
Un studiu publicat în 2024 în revista Sensors a comparat rezultatele furnizate de dispozitive precum Oura Ring, Apple Watch și Google Pixel Watch cu cele obținute prin polisomnografie, investigația medicală considerată standardul principal pentru analiza somnului.
Cercetarea a arătat că dispozitivele identifică destul de corect dacă o persoană este trează sau doarme, acuratețea depășind în unele cazuri 95%. Problemele apar atunci când algoritmii încearcă să stabilească fazele somnului. În cazul somnului ușor, profund sau REM, precizia poate coborî până la aproximativ 50%.
Diferența apare deoarece dispozitivele inteligente analizează în principal mișcarea și pulsul. Polisomnografia măsoară însă activitatea cerebrală, mișcările ochilor, tonusul muscular și respirația. În plus, fiecare producător utilizează propriii algoritmi, motiv pentru care două dispozitive purtate în aceeași noapte pot afișa rezultate diferite.
Când monitorizarea somnului devine o sursă de stres
Pentru unele persoane, urmărirea obiceiurilor nocturne poate avea efecte pozitive. Datele le pot determina să respecte un program mai regulat, să reducă timpul petrecut în fața ecranelor înainte de culcare sau să acorde mai multă atenție odihnei.
În cazul celor care se confruntă deja cu insomnie, efectul poate fi însă invers. Un scor slab afișat dimineața îi poate face să creadă că nu s-au odihnit suficient, chiar dacă se simt bine. Somnul ajunge astfel să fie perceput ca o performanță care trebuie permanent măsurată și optimizată.
Presiunea de a obține un scor cât mai bun poate crește anxietatea și poate îngreuna adormirea în serile următoare.
Fenomenul numit „ortosomnie”
Specialiștii au denumit această preocupare excesivă „ortosomnie”. Termenul a fost descris pentru prima dată în 2017, după ce mai mulți pacienți s-au prezentat la clinici convinși că suferă de tulburări grave ale somnului, deoarece aplicațiile lor indicau rezultate slabe.
În numeroase cazuri, investigațiile medicale nu au confirmat existența problemelor semnalate de dispozitive.
Un studiu publicat în 2024 în revista Brain Sciences, realizat pe un eșantion de peste 500 de participanți, estimează că între 3% și 14% dintre utilizatorii constanți ai tehnologiilor de monitorizare pot manifesta comportamente asociate ortosomniei.
Percepția asupra somnului influențează performanța
Un experiment realizat la Colorado College a arătat că modul în care oamenii cred că au dormit le poate influența performanțele cognitive.
Participanților li s-a spus, aleatoriu și indiferent de realitate, că au avut fie un somn foarte bun, fie unul sub medie. Persoanele convinse că s-au odihnit corespunzător au obținut rezultate mai bune la testele de atenție și calcul decât cele cărora li s-a spus că dormiseră prost.
Cercetătorii au numit această reacție „efectul placebo al somnului”, demonstrând că percepția personală poate influența modul în care oamenii se simt și funcționează pe parcursul zilei.
Ce recomandă specialiștii
Experții susțin că dispozitivele pot fi utile pentru observarea unor tendințe generale, precum orele de culcare și de trezire, dar nu ar trebui privite ca instrumente medicale.
Dacă o persoană se trezește odihnită și își desfășoară normal activitățile zilnice, un scor slab afișat de aplicație nu indică automat existența unei probleme.
În schimb, insomnia persistentă, trezirile frecvente sau somnolența excesivă din timpul zilei trebuie discutate cu un medic specialist. Diagnosticul corect trebuie stabilit prin evaluări medicale și, atunci când este necesar, prin polisomnografie, nu doar pe baza informațiilor generate de un algoritm.