Premierul Péter Magyar îi cere președintelui Ungariei să semneze modificarea care îi încheie mandatul
Ungaria se află în fața unei confruntări instituționale fără precedent, după ce premierul Péter Magyar i-a cerut președintelui Tamás Sulyok să promulge o modificare a Legii Fundamentale care ar conduce chiar la încheierea mandatului său. Parlamentul de la Budapesta urmează să voteze luni, 13 iulie 2026, cel de-al 17-lea amendament constituțional, susținut de partidul Tisza, formațiunea premierului.
Péter Magyar a anunțat că, după adoptarea documentului de către Adunarea Națională, președintele va avea la dispoziție cinci zile pentru a-l semna. În cazul în care Tamás Sulyok refuză promulgarea, majoritatea parlamentară ar putea iniția o procedură de demitere împotriva sa.
„Luni, Adunarea Națională va aproba cel de-al 17-lea amendament la Legea Fundamentală. Președintele republicii va avea cinci zile pentru a-l semna. Dacă nu o va face, Parlamentul ar putea iniția procedura de demitere”, a transmis premierul ungar într-un mesaj public.
Ce prevede modificarea constituțională
Amendamentul ar permite încetarea mandatului lui Tamás Sulyok imediat după intrarea în vigoare a noilor prevederi. Proiectul invocă o „pierdere gravă a încrederii” în actualul șef al statului și necesitatea restabilirii condițiilor pentru o democrație constituțională. După eliberarea funcției, Parlamentul ar urma să aleagă un nou președinte pentru o perioadă de cel mult cinci ani sau până la intrarea în vigoare a unei noi Constituții.
Funcția de președinte al Ungariei este în mare parte reprezentativă, însă șeful statului are competența de a promulga legile și de a trimite anumite proiecte către Curtea Constituțională. Tamás Sulyok, fost președinte al Curții Constituționale, a fost ales în 2024 de Parlamentul dominat atunci de partidul Fidesz. Mandatul său ar fi trebuit să continue până în martie 2029.
Péter Magyar îl acuză pe actualul președinte că a susținut sistemul politic construit în perioada în care Viktor Orbán a condus Guvernul. Premierul afirmă că Sulyok nu și-ar fi îndeplinit rolul de garant al unității naționale și că nu ar fi intervenit în momentele în care instituțiile democratice au fost afectate.
Președintele respinge acuzațiile și susține că a acționat în limitele atribuțiilor sale constituționale, fără să urmărească o agendă politică. Sulyok a refuzat să demisioneze și a solicitat un punct de vedere din partea Comisiei de la Veneția asupra modificărilor propuse.
Schimbări ample după încheierea guvernării Orbán
Demersul are loc la câteva luni după victoria categorică obținută de partidul Tisza la alegerile parlamentare din aprilie 2026. Rezultatul scrutinului a pus capăt celor 16 ani în care Viktor Orbán a condus neîntrerupt Guvernul Ungariei. Formațiunea lui Péter Magyar a obținut o majoritate de două treimi, ceea ce îi permite să modifice Legea Fundamentală fără sprijinul opoziției.
Noul premier, un politician conservator și proeuropean, a promis reformarea instituțiilor statului, combaterea corupției, consolidarea independenței justiției și reducerea influenței exercitate de persoanele numite în perioada guvernării Fidesz.
Actuala majoritate a început deja să modifice o parte dintre structurile create în timpul administrației Orbán. Printre măsurile promovate se numără limitarea mandatelor premierilor, reorganizarea instituțiilor publice și schimbarea modului de funcționare a presei de stat.
Cel de-al 17-lea amendament nu vizează doar situația președintelui. Proiectul cuprinde și introducerea unei limite de 12 ani pentru mandatele parlamentarilor, precum și alte măsuri prezentate de Guvern drept necesare pentru reformarea sistemului politic.
Critici privind ritmul și metoda aleasă
Planul Guvernului a provocat reacții puternice din partea opoziției și a unor organizații pentru apărarea drepturilor omului. Criticii susțin că eliminarea unui președinte printr-o modificare constituțională care îl vizează direct poate crea un precedent periculos și poate afecta separarea puterilor în stat.
Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului au avertizat că adoptarea în grabă a unor schimbări constituționale de asemenea amploare riscă să submineze statul de drept. Organizațiile civice ungare au criticat și perioada scurtă acordată consultării publice, precum și justificarea considerată insuficientă a unor prevederi.
Unii reprezentanți ai societății civile au afirmat că Tamás Sulyok și-ar fi pierdut credibilitatea necesară exercitării funcției, dar au susținut că o eventuală înlăturare ar trebui realizată printr-o procedură transparentă de demitere, nu prin introducerea unei prevederi constituționale care să îi încheie direct mandatul.
De cealaltă parte, Guvernul Magyar susține că măsura este necesară pentru împiedicarea blocării reformelor și pentru îndepărtarea influenței politice rămase din perioada Orbán.
Votul din 13 iulie și reacția ulterioară a lui Tamás Sulyok vor decide dacă disputa se va încheia prin promulgarea amendamentului sau se va transforma într-o procedură parlamentară de demitere. Confruntarea va influența atât viitorul actualului președinte, cât și direcția reformelor instituționale anunțate de noua conducere a Ungariei.