Kelemen Hunor propune un „Guvern de armistițiu” pentru depășirea crizei politice. Cum ar urma să funcționeze noul scenariu
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, propune formarea unui „Guvern de armistițiu” care să deblocheze actuala criză politică și să permită adoptarea proiectelor urgente de care depind fondurile europene și stabilitatea financiară a României. Liderul UDMR consideră că partidele ar trebui să lase temporar deoparte conflictele și deciziile interne care împiedică refacerea coaliției.
Kelemen Hunor a prezentat această variantă în cadrul discuțiilor purtate la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan și liderii partidelor care au format fosta coaliție de guvernare. Potrivit acestuia, un asemenea Executiv ar putea funcționa până la adoptarea bugetului și rezolvarea celor mai urgente obligații asumate de România.
Liderul UDMR a vorbit despre un guvern de armistițiu, nu despre unul de amnistie, așa cum a apărut inițial în unele declarații redate în spațiul public. Formula presupune suspendarea temporară a conflictelor dintre PSD, PNL și USR, astfel încât partidele să poată colabora pentru îndeplinirea unor obiective comune.
„Am insistat, am dezvoltat și am argumentat ce ar însemna un guvern de armistițiu, până când reușim să aprobăm bugetul. Mâine începe evaluarea României, vin agențiile de rating, după aceea mai vin în august și septembrie. Cam aceasta a fost propunerea mea”, a explicat Kelemen Hunor.
PNRR, bugetul și evaluările financiare, printre urgențele momentului
Președintele UDMR consideră că România nu își permite prelungirea blocajului politic, în condițiile în care trebuie adoptate legi legate de Planul Național de Redresare și Reziliență și de programul european SAFE.
În același timp, România urmează să fie evaluată de agențiile internaționale de rating. Lipsa unui Guvern cu puteri depline și imposibilitatea adoptării unor măsuri fiscale sau administrative ar putea afecta încrederea investitorilor și capacitatea statului de a se finanța.
Kelemen Hunor susține că un Executiv de armistițiu ar putea rezolva problemele urgente, ar putea adopta bugetul și ar crea condițiile necesare continuării proiectelor finanțate din fonduri europene.
„Am rezolva în acest fel PNRR-ul, am rezolva alte probleme, am adopta bugetul, după care arată PSD ce poate să facă, după care arată PNL sau invers. Aici este o chestiune de ordine pe care nu am vrut să o detaliez”, a declarat liderul UDMR.
Propunerea sa presupune o abordare etapizată. După perioada de colaborare între principalele partide, acestea s-ar putea întoarce la competiția politică și ar putea susține, pe rând, guverne minoritare.
PNL și USR nu vor să guverneze alături de PSD
Kelemen Hunor a explicat că principala problemă este imposibilitatea formării unei majorități parlamentare confortabile. PNL și USR au adoptat decizii interne prin care resping intrarea într-un nou guvern alături de PSD.
În același timp, social-democrații au anunțat că nu vor vota un Executiv din care nu fac parte. În aceste condiții, niciuna dintre formulele analizate până în prezent nu pare să beneficieze de sprijinul necesar în Parlament.
„O majoritate confortabilă nu se poate găsi, este clar, fiindcă PNL și USR au fiecare câte o decizie prin care nu vor să guverneze împreună cu PSD. PSD nu votează un guvern din care nu face parte. Asta înseamnă că trebuie să ne gândim, eventual, la guverne minoritare succesive”, a afirmat liderul UDMR.
Acesta consideră că un Guvern de armistițiu le-ar permite partidelor să pună temporar între paranteze hotărârile adoptate în congrese sau în forurile de conducere.
„În orice armistițiu, părțile aflate în conflict pun în paranteză disputa și încearcă să găsească o soluție pe termen lung”, a explicat Kelemen Hunor.
Guverne minoritare și un Executiv tehnocrat înaintea alegerilor
Conform scenariului prezentat de liderul UDMR, partidele ar putea colabora pentru o perioadă limitată, după care ar putea reveni la formule politice separate.
Kelemen Hunor a sugerat posibilitatea instalării unor guverne minoritare succesive, conduse alternativ de PSD și PNL. Spre finalul actualei legislaturi, în anul 2028, ar putea fi numit un guvern tehnocrat care să administreze țara și să pregătească alegerile parlamentare.
„După aceea, sigur, se poate reveni la competiția politică și se poate merge cu guverne minoritare. Eventual, în ultimul an, în 2028, poate fi instalat un guvern tehnocrat care să pregătească alegerile parlamentare și să administreze țara”, a declarat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a avertizat că, indiferent de varianta aleasă, este puțin probabil să fie formată o majoritate stabilă care să guverneze fără probleme până în 2028.
„În orice variantă am alege astăzi, nu vom reuși să găsim o soluție confortabilă, o majoritate care să funcționeze până în 2028. Trebuie să ținem cont de această realitate politică și parlamentară”, a subliniat acesta.
Nicușor Dan ar putea accepta propunerea
Kelemen Hunor a precizat că președintele Nicușor Dan nu a respins propunerea unui Guvern de armistițiu. În opinia liderului UDMR, această variantă ar fi una avantajoasă atât pentru șeful statului, cât și pentru România.
„Nu aș considera că această variantă este închisă. Nu vreau să spun cine a fost mai flexibil și cine a fost mai rigid. Președintele nu a avut nimic de comentat și eu cred că ar accepta această variantă. Ar fi cea mai bună soluție în acest moment, atât pentru președinte, cât și pentru țară”, a declarat Kelemen Hunor.
Acesta a descris discuțiile de la Palatul Cotroceni drept calme și lipsite de tensiuni majore. Participanții și-au prezentat argumentele, iar Nicușor Dan ar fi avut rolul de mediator. Cu toate acestea, întâlnirea nu a condus la un acord privind desemnarea unui nou premier și formarea unei majorități.
Întâlnirea liderilor politici s-a încheiat fără o soluție
Discuțiile de la Palatul Cotroceni au durat aproximativ două ore. La întâlnire au participat președintele PSD, Sorin Grindeanu, liderul PNL, Ilie Bolojan, președintele USR, Dominic Fritz, liderul UDMR, Kelemen Hunor, și reprezentantul Grupului parlamentar al minorităților naționale, Varujan Pambuccian.
Consultările au fost organizate în contextul blocajului provocat de demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură. La mai bine de două luni de la căderea Executivului, partidele nu au reușit să ajungă la un compromis privind viitoarea formulă de guvernare.
Deși tonul întâlnirii ar fi fost mai calm decât la negocierile precedente, diferențele dintre partide au rămas semnificative. PSD nu dorește să susțină un guvern din care este exclus, iar PNL și USR refuză, cel puțin în baza deciziilor politice actuale, să intre din nou într-o coaliție cu social-democrații.
Potrivit informațiilor apărute după întâlnire, președintele Nicușor Dan nu este convins că România va avea un Guvern cu puteri depline în cursul lunii iulie. Scenariul alegerilor anticipate rămâne însă îndepărtat, deoarece principalele formațiuni politice nu par pregătite să susțină o asemenea soluție.
În aceste condiții, propunerea lui Kelemen Hunor privind un Guvern de armistițiu rămâne una dintre variantele aflate în discuție. Formula ar presupune colaborarea temporară a partidelor pentru adoptarea bugetului, îndeplinirea jaloanelor din PNRR, accesarea fondurilor europene și depășirea perioadei de instabilitate politică.