Ministerul Justiției a reacționat după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că formațiunea sa nu va susține proiectul de lege referitor la competențele Agenției Naționale de Integritate. Președintele social-democraților a susținut că modificările pregătite ar putea reduce atribuțiile ANI și ar putea fi folosite pentru rezolvarea unor probleme juridice care îi vizează pe Dominic Fritz și Clotilde Armand.
Sorin Grindeanu a criticat dur proiectul și a declarat că parlamentarii PSD nu îl vor vota în forma discutată în prezent. Potrivit acestuia, modificarea legislației din domeniul integrității ar putea conduce la slăbirea rolului Agenției Naționale de Integritate și la favorizarea unor persoane care s-au confruntat cu acuzații sau procese privind incompatibilitățile și conflictele de interese.
„Nu o să votăm legea ANI și legea privind competențele ANI, care ciuntesc atribuțiile Agenției Naționale de Integritate ca să dea bine și să fie scutiți de probleme legale cei care sunt condamnați definitiv de Înalta Curte, gen Fritz și Armand”, a declarat Sorin Grindeanu.
Liderul PSD a acuzat și Partidul Național Liberal că ar critica în mod constant sistemul judiciar, în timp ce social-democraților li s-ar cere să intervină pentru a debloca situația politică și legislativă.
„Avem un Partid Național Liberal care atacă de dimineața până seara Justiția. Ăsta este tabloul azi și se cere PSD-ului, care este în opoziție, să vină să salveze situația”, a mai spus Grindeanu.
Acesta a pus sub semnul întrebării și activitatea grupurilor de lucru constituite la nivelul Ministerului Justiției pentru modificarea legislației privind integritatea. În opinia sa, unele dintre schimbările analizate ar putea avea drept rezultat eliminarea unor posibile situații de incompatibilitate pentru reprezentanți ai USR.
Ministerul Justiției a respins însă interpretările potrivit cărora proiectul ar urma să producă efecte asupra cazurilor deja soluționate sau asupra unor situații juridice din trecut. Instituția a transmis, prin intermediul unui comunicat de presă, că viitorul act normativ va conține o prevedere explicită referitoare la aplicarea legii numai pentru viitor.
„Precizăm că, între altele, proiectul va include un articol la dispozițiile tranzitorii și finale, care reia și exprimă un principiu al aplicării legii în timp, în sensul că prezentul proiect se aplică pentru viitor, fără să aibă efect cu privire la cazurile trecute legate de problematica Agenției Naționale de Integritate”, a explicat Ministerul Justiției.
Prin această precizare, instituția susține că noile reguli nu ar putea fi folosite pentru anularea, modificarea sau înlăturarea efectelor unor hotărâri definitive și nici pentru schimbarea situației persoanelor ale căror dosare au fost deja soluționate în baza legislației aflate în vigoare la momentul respectiv.
Reprezentanții ministerului au explicat că proiectul privind consolidarea actelor normative din domeniul integrității nu a fost inițiat pentru rezolvarea unor cazuri individuale, ci pentru îndeplinirea unor angajamente asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Mai exact, proiectul urmărește realizarea Jalonului 431 din PNRR, referitor la evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate. Obiectivul acestui jalon presupune intrarea în vigoare a unor legi consolidate în domeniul integrității publice.
Ținta asumată de România prin PNRR vizează actualizarea și reunirea într-un cadru coerent a legislației gestionate de Agenția Națională de Integritate. Autoritățile urmăresc eliminarea prevederilor neclare, armonizarea actelor normative și adaptarea acestora la deciziile instanțelor naționale și europene.
Ministerul Justiției a precizat că reforma are o importanță majoră și în cadrul procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Modificările legislative ar urma să contribuie la alinierea cadrului național la standardele și bunele practici promovate de OCDE în domeniul integrității publice și al prevenirii corupției.
România a fost invitată să prezinte stadiul adoptării reformei în cadrul următoarei reuniuni a Grupului de lucru pentru integritate publică și anticorupție al OCDE. În cadrul evaluărilor, organizația a subliniat necesitatea ca sistemul declarațiilor de avere și de interese să fie reglementat în mod proporțional.
Potrivit recomandărilor formulate, publicarea acestor declarații trebuie să țină cont de nivelul de decizie și de gradul de expunere la risc al fiecărui oficial public. În același timp, autoritățile trebuie să păstreze un echilibru între transparența necesară exercitării funcțiilor publice, protejarea integrității instituționale și respectarea drepturilor fundamentale.
Ministerul Justiției a arătat că modificările trebuie să fie realizate și în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 297/2025, care a impus reconsiderarea anumitor elemente din sistemul declarațiilor de avere și de interese.
Procesul tehnic de analizare a legislației a început în anul 2022, când a fost constituit un grup de lucru interinstituțional format din reprezentanți ai Agenției Naționale de Integritate și ai Ministerului Justiției. Specialiștii au analizat problemele întâlnite în aplicarea și interpretarea legislației și au identificat prevederile care trebuie actualizate.
Grupul de lucru a urmărit și punerea în acord a normelor interne cu hotărârile pronunțate de Curtea Constituțională a României și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Printre problemele analizate s-au numărat neclaritățile legislative, diferențele de interpretare și dificultățile apărute în activitatea instituțiilor responsabile de verificarea integrității persoanelor care ocupă funcții publice.
Proiectul de act normativ vizează modificarea și completarea a patru legi importante din domeniul integrității. Prima este Legea nr. 161/2003 privind măsurile pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților și funcțiilor publice, precum și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea faptelor de corupție.
A doua este Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, care conține reguli referitoare la declarațiile de avere și de interese și la procedurile de evaluare desfășurate de Agenția Națională de Integritate.
Proiectul mai urmărește modificarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea ANI, precum și a Legii nr. 184/2016, prin care a fost instituit mecanismul de prevenire a conflictului de interese în procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică.
Ministerul Justiției a anunțat că, în urma mai multor runde de discuții, a fost redactată o formă consolidată a proiectului. Documentul ar avea la bază un acord între Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate asupra conținutului și structurii viitorului act normativ.
Instituția susține că procesul legislativ rămâne deschis și că propunerile partidelor parlamentare vor fi analizate înainte de definitivarea proiectului. Ministerul a primit deja amendamente din partea PNL, USR și UDMR, acestea aflându-se în etapa de evaluare și dezbatere cu formațiunile politice care le-au formulat.
Ministerul Justiției a mai precizat că activitatea tehnică de redactare poate continua chiar dacă Guvernul se află într-o situație constituțională care îi limitează capacitatea de a iniția și promova proiecte de lege.
Potrivit instituției, această limitare nu împiedică specialiștii ministerului să pregătească, să analizeze și să definitiveze proiecte de acte normative. Demersurile desfășurate pentru finalizarea legislației privind integritatea se înscriu în atribuțiile legale ale Ministerului Justiției și respectă principiul continuității activității tehnice de elaborare legislativă.
Disputa dintre PSD și Ministerul Justiției evidențiază diferențele politice privind modul în care ar trebui actualizat cadrul de funcționare al Agenției Naționale de Integritate. În timp ce Sorin Grindeanu avertizează că proiectul ar putea reduce atribuțiile ANI și ar favoriza anumite persoane, reprezentanții ministerului susțin că modificările se vor aplica exclusiv situațiilor viitoare și că reforma este necesară pentru respectarea angajamentelor asumate de România prin PNRR și în procesul de aderare la OCDE.