Deputatul USR Alexandru Dimitriu, fost secretar de stat în Ministerul Justiției, a respins acuzațiile formulate de președintele PSD, Sorin Grindeanu, potrivit cărora modificarea legislației privind Agenția Națională de Integritate ar avea drept scop rezolvarea problemelor juridice ale unor lideri USR, printre care Dominic Fritz și Clotilde Armand.
Parlamentarul susține că o eventuală schimbare a legii nu ar putea produce efecte asupra unor situații din trecut, deoarece actele normative se aplică, în principiu, numai pentru viitor. În același timp, Alexandru Dimitriu avertizează că blocarea proiectului ar putea avea consecințe financiare importante pentru România, în condițiile în care actualizarea legislației din domeniul integrității reprezintă un jalon prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit deputatului USR, neîndeplinirea Jalonului 431 ar putea atrage o penalizare de aproximativ 771 de milioane de euro, sumă care ar putea fi pierdută din fondurile europene destinate României.
Reacția lui Alexandru Dimitriu a venit după ce Sorin Grindeanu a declarat, la finalul consultărilor politice organizate la Palatul Cotroceni, că PSD nu va susține modificări ale legii ANI care, în opinia sa, ar putea favoriza anumiți reprezentanți ai USR.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, deputatul USR a afirmat că acuzațiile liderului social-democrat nu ar avea fundament juridic. El a invocat articolul 6 din Codul Civil, care reglementează aplicarea în timp a legii civile și stabilește că un act normativ nou nu poate produce efecte retroactive, cu excepțiile prevăzute în mod expres de Constituție și de legislație.
„Grindeanu a scos una nouă: USR ar vrea să modifice legea integrității ca să îl scape pe Fritz. Doar că articolul 6 din Codul Civil spune clar: legea nu are putere retroactivă. O eventuală modificare se aplică de acum înainte, nu poate șterge nimic din trecut”, a transmis Alexandru Dimitriu.
Deputatul a explicat că, indiferent de modificările care ar putea fi adoptate în viitor, acestea nu ar putea anula hotărâri definitive, rapoarte de evaluare sau efecte juridice deja produse în baza legislației aflate în vigoare la momentul respectiv.
„Orice ar face USR la legea ANI, nu are cum să «scape» pe nimeni de nimic. Practic, Grindeanu a inventat o problemă care nu există juridic, ca să evite una care există în mod real”, a mai susținut parlamentarul.
În opinia sa, adevărata miză a dezbaterii este îndeplinirea obligațiilor asumate de România prin PNRR. Alexandru Dimitriu a precizat că reforma legislației privind integritatea este inclusă în Jalonul 431, iar nerespectarea acestuia ar putea conduce la pierderea unei sume importante din fondurile europene.
Parlamentarul afirmă că discuția nu ar trebui transformată într-o confruntare între partide, deoarece proiectul are implicații directe asupra finanțării României. El consideră că toate formațiunile parlamentare ar trebui să participe la negocieri și să prezinte amendamente concrete, în loc să lanseze acuzații politice.
Potrivit lui Alexandru Dimitriu, reprezentanții USR au participat la discuțiile organizate la Ministerul Justiției împreună cu PNL și UDMR și au propus mai multe modificări asupra proiectului. În schimb, PSD ar fi lipsit de la aceste întâlniri și nu ar fi prezentat observații tehnice asupra textului.
Deputatul a susținut că reprezentanții social-democrați ar fi trebuit să vină la masa negocierilor și să explice ce prevederi consideră problematice. În opinia sa, orice suspiciune privind efectele proiectului poate fi clarificată prin analiza articolelor și prin introducerea unor dispoziții care să precizeze că legea se aplică numai pentru viitor.
„În cazul legii ANI nu este vorba despre o discuție de partid, ci despre un termen cu bani reali în joc. USR a stat la masă cu PNL și UDMR, la Ministerul Justiției, și a propus modificări serioase pe text. PSD a lipsit”, a afirmat Alexandru Dimitriu.
Acesta l-a acuzat pe Sorin Grindeanu că încearcă să evite o dezbatere tehnică asupra proiectului, prezentând un scenariu pe care deputatul USR îl consideră imposibil din punct de vedere juridic.
„Acum, în loc să vină cu argumente pe conținutul legii, Grindeanu inventează un scenariu imposibil din punct de vedere legal, ca să aibă o scuză să nu o voteze. Este mai ușor să arunci acuzații decât să vii și să discuți pe text, mai ales când miza sunt 771 de milioane de euro pe care România riscă să îi piardă”, a mai transmis parlamentarul.
Declarațiile lui Alexandru Dimitriu reprezintă răspunsul la acuzațiile lansate de Sorin Grindeanu după consultările politice de la Palatul Cotroceni. Liderul PSD a afirmat că formațiunea sa nu poate accepta ca PNRR să fie folosit pentru promovarea unor modificări legislative care ar servi intereselor personale ale unor politicieni.
„Le-am spus că PSD nu poate fi de acord cu folosirea PNRR drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta. De exemplu, suntem total împotrivă ca domnul Fritz să își rezolve problemele de integritate prin modificarea legii”, a declarat Sorin Grindeanu.
Președintele PSD a mai spus că social-democrații nu vor susține proiectul dacă în cadrul grupului de lucru vor fi introduse prevederi care, în opinia partidului, ar putea modifica situația juridică a unor lideri USR.
„Nu vom accepta ca în grupul de lucru pe subiectul privind jalonul care face referire la integritatea în funcția publică USR să introducă tot felul de texte care să rezolve problemele personale ale lui Fritz, Clotilde Armand și ale altor USR-iști condamnați definitiv de Înalta Curte”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Disputa dintre PSD și USR apare în contextul negocierilor mai ample privind actualizarea legislației în domeniul integrității. Proiectul este legat de îndeplinirea unui obiectiv asumat prin PNRR și ar urma să modifice mai multe acte normative referitoare la funcționarea Agenției Naționale de Integritate, declarațiile de avere, conflictele de interese și incompatibilitățile persoanelor care ocupă funcții publice.
În timp ce PSD solicită garanții că noile prevederi nu vor favoriza cazuri individuale, reprezentanții USR susțin că principiul neretroactivității legii exclude o asemenea posibilitate. Dezbaterea urmează să continue atât la nivelul Ministerului Justiției, cât și în Parlament, unde partidele vor putea depune amendamente înainte de adoptarea unei forme finale.