Banii românilor din Pilonul II ar putea fi investiți în industria de apărare. Avertismente privind riscurile transferării capitalului în afara țării
O inițiativă legislativă aflată în dezbatere ar putea permite fondurilor private obligatorii de pensii să investească în companii care activează în domeniul apărării, securității și industriei de armament. Reprezentanții Departamentului Securității Naționale și ai Autorității de Supraveghere Financiară au atras atenția Parlamentului că o parte importantă din economiile românilor ar putea ajunge la societăți din alte state, în condițiile în care foarte puține companii românești din acest sector sunt listate la Bursa de Valori București.
Fondurile acumulate în Pilonul II au ajuns la aproximativ 228 de miliarde de lei, echivalentul a circa 43,5 miliarde de euro. Aceste sume reprezintă contribuțiile strânse pentru pensiile viitoare ale milioanelor de angajați români.
Aproximativ 8,5 milioane de români sunt înscriși în sistemul pensiilor private obligatorii
Potrivit datelor prezentate de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România, aproximativ 8,5 milioane de persoane sunt înscrise în fondurile de pensii administrate privat. Numărul reprezintă o mare parte din populația activă a țării.
Dintre participanți, peste 4,6 milioane virează contribuții în mod regulat, lună de lună. În prezent, către Pilonul II este direcționat un procent de 4,75% din venitul brut al angajaților eligibili.
Economiile strânse în aceste fonduri au devenit al doilea cel mai valoros activ financiar al populației, după depozitele bancare. Pentru numeroși români, în special pentru cei cu venituri reduse, Pilonul II reprezintă principala formă de economisire pe termen lung.
Valoarea totală a activelor administrate de fondurile private de pensii a ajuns la aproximativ 11% din Produsul Intern Brut al României.
Unde sunt investiți în prezent banii din Pilonul II
Aproximativ 95% din sumele administrate de fondurile de pensii private sunt investite în România. Din acest motiv, fondurile reprezintă unii dintre cei mai importanți investitori instituționali de pe piața autohtonă.
Circa două treimi din bani sunt plasați în titluri de stat, iar mai mult de un sfert sunt investiți în acțiunile unor companii listate la Bursa de Valori București.
Prin aceste investiții, economiile participanților contribuie la finanțarea statului român, la dezvoltarea companiilor locale, la stimularea economiei și la susținerea locurilor de muncă.
Legislația actuală nu permite fondurilor private de pensii să investească în societăți din industria armamentului, a tutunului, alcoolului sau jocurilor de noroc.
Proiectul care ar permite investițiile în industria de apărare
Inițiativa legislativă a fost depusă la Senat în luna mai și a fost susținută inițial de 132 de parlamentari proveniți din mai multe formațiuni politice, dar și de reprezentanți ai minorităților și parlamentari neafiliați.
Proiectul le-ar permite administratorilor fondurilor de pensii să investească în societăți care desfășoară activități în domeniul apărării, securității și producției de armament convențional. Sunt incluse și activitățile cu dublă utilizare, cu condiția respectării regulilor prudențiale și a limitelor privind diversificarea investițiilor.
În această categorie ar putea intra companii care activează în industria aerospațială, comunicații, securitate cibernetică, mentenanță sau infrastructuri critice.
Inițiativa menține însă interdicția privind finanțarea societăților implicate în dezvoltarea, fabricarea, întreținerea, distribuirea sau comercializarea armelor interzise prin tratatele și convențiile internaționale la care România este parte.
Printre acestea se numără minele antipersonal, munițiile cu dispersie, armele chimice și biologice, precum și alte categorii de armament considerate controversate la nivel internațional.
Inițiatorii susțin că modificarea legislativă ar putea contribui la revitalizarea industriei naționale de apărare, prin atragerea investițiilor private. În acest fel, presiunea exercitată asupra bugetului de stat ar putea fi redusă, iar proiectele considerate strategice ar beneficia de noi surse de finanțare.
Doar câteva companii românești s-ar putea califica
Senatul a solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Țării să formuleze un punct de vedere privind proiectul. Observațiile au fost transmise Parlamentului prin intermediul Departamentului Securității Naționale.
Reprezentanții instituției consideră că inițiativa ar putea contribui la diversificarea portofoliilor fondurilor de pensii, cu condiția respectării regulilor de prudență și a protejării intereselor participanților.
Principala problemă semnalată este numărul foarte redus al companiilor românești din industria de apărare listate pe piața reglementată a Bursei de Valori București.
Din această cauză, administratorii fondurilor de pensii ar putea investi o parte semnificativă a activelor în societăți din afara României. Un asemenea scenariu ar reduce sumele disponibile pentru finanțarea statului și a companiilor autohtone.
Departamentul Securității Naționale a criticat și modul de redactare a proiectului, semnalând existența unor formulări generale sau ambigue. Printre probleme se numără lipsa unei enumerări clare a categoriilor de arme interzise și necorelarea terminologiei cu legislația din domeniul apărării și securității naționale.
ASF avertizează asupra riscurilor financiare și etice
Autoritatea de Supraveghere Financiară a formulat mai multe observații critice, atât din perspectiva siguranței investițiilor, cât și din punct de vedere etic.
Instituția subliniază că scopul principal al sistemului privat de pensii este protejarea nivelului de trai al participanților după pensionare și asigurarea stabilității financiare pe termen lung.
Direcționarea economiilor populației către industria armamentului ar putea intra în contradicție cu această funcție socială, deoarece performanța sectorului militar este influențată de conflicte, instabilitate și creșterea cheltuielilor pentru înarmare.
Participanții contribuie la fondurile de pensii pentru a-și asigura un venit suplimentar la bătrânețe, nu pentru a deveni finanțatori direcți sau indirecți ai industriei militare, arată instituția.
ASF consideră că fondurile de pensii trebuie să plaseze banii în domenii predictibile, stabile și cu riscuri controlate. Industria armamentului poate fi afectată de schimbări geopolitice, decizii politice și evoluția conflictelor internaționale.
În opinia instituției, obținerea randamentelor pentru viitorii pensionari nu ar trebui să depindă direct sau indirect de escaladarea tensiunilor militare.
Contribuabilii nu își pot exprima acordul individual
O altă problemă semnalată este lipsa posibilității participanților de a decide în ce domenii sunt investiți banii lor.
Contribuția la Pilonul II este obligatorie pentru persoanele eligibile, iar participanții nu pot aproba sau respinge individual investițiile realizate de administratorii fondurilor.
În aceste condiții, permiterea investițiilor în industria armamentului ar putea obliga milioane de persoane să finanțeze indirect activități care contravin propriilor convingeri morale.
ASF consideră că, în lipsa unei opțiuni individuale reale, participanții nu ar trebui expuși riscului de a susține domenii incompatibile cu valorile sau interesele lor legitime privind protejarea calității vieții.
Puține companii românești sunt listate la bursă
În documentele analizate sunt menționate doar câteva companii românești listate pe piața reglementată și active în domeniul fabricării sau întreținerii echipamentelor pentru industria de apărare.
Printre acestea se numără Aerostar, IAR Brașov și Turbomecanica. Numărul redus al societăților autohtone eligibile crește posibilitatea ca fondurile de pensii să investească în companii străine.
ASF avertizează că, în acest scenariu, economiile viitorilor pensionari ar putea contribui la finanțarea industriilor de apărare ale altor state, în loc să sprijine producătorii și proiectele strategice din România.
Instituția admite totuși că, în actualul context geopolitic, o asemenea modificare legislativă ar putea avea anumite avantaje pentru strategia de apărare a țării. Condiția esențială este ca investițiile să respecte regulile prudențiale și să nu afecteze interesele participanților.
AUR a anunțat retragerea semnăturilor
AUR a transmis că nu mai susține inițiativa legislativă și că parlamentarii partidului care semnaseră proiectul și-au retras semnăturile.
Formațiunea a precizat că unii dintre reprezentanții săi au susținut inițial inițiativa, dar au renunțat după ce au constatat că semnarea proiectului a reprezentat o eroare.
Ministrul Apărării cere reformarea companiilor din domeniu
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că direcționarea unor sume din Pilonul II către industria națională de apărare nu va produce efectele dorite dacă societățile din acest sector nu vor fi reformate.
Acesta a subliniat că industria de apărare are nevoie de resurse financiare importante, dar simpla alocare a banilor nu garantează dezvoltarea domeniului.
Fondurile trebuie însoțite de măsuri clare privind conducerea, administrarea și eficiența companiilor. În lipsa unei reforme profunde, există riscul ca sumele investite să fie cheltuite fără rezultate proporționale și fără beneficii reale pentru economia și securitatea României.