Alarmă de la Bruxelles: Guvernul a adoptat jumătate dintre legi fără dezbatere în Parlament
Comisia Europeană atrage atenția asupra modului în care sunt adoptate legile în România și susține că Executivul a ajuns să joace un rol mult prea important în procesul legislativ. Potrivit raportului privind statul de drept, jumătate din legislația primară adoptată în anul 2025 a trecut prin ordonanțe simple sau de urgență, fără dezbateri parlamentare și, în multe cazuri, fără consultări publice reale.
Din totalul celor 248 de acte normative adoptate în cursul anului trecut, 124 au fost emise direct de Guvern. Reprezentanții Comisiei Europene avertizează că folosirea frecventă a procedurilor rapide contribuie la instabilitatea și lipsa de predictibilitate a legislației.
Raportul arată că această situație provoacă îngrijorare în special în rândul companiilor, magistraților și organizațiilor societății civile. Modificările legislative dese și adoptarea unor măsuri fără o evaluare clară a consecințelor creează dificultăți pentru cei care trebuie să respecte sau să aplice noile reguli.
Printre principalele probleme identificate se numără schimbarea frecventă a legilor, documentarea insuficientă a impactului, consultările publice ineficiente și utilizarea excesivă a ordonanțelor de urgență. Comisia Europeană mai notează că efectele noilor reglementări asupra drepturilor omului sunt analizate rareori, în ciuda obligațiilor prevăzute de legislație.
O altă problemă este numărul uriaș de inițiative legislative rămase nesoluționate. La momentul alegerii noului Parlament, în decembrie 2024, existau aproximativ 2.500 de proiecte restante. Președinții comisiilor parlamentare pot decide ce inițiative ajung pe agenda ședințelor, inclusiv proiecte provenite din legislaturi mai vechi.
Această situație contribuie, potrivit raportului, la un proces legislativ greu de anticipat. Mediul de afaceri este afectat în mod direct, deoarece companiile trebuie să se adapteze rapid unor reguli care se pot modifica de mai multe ori într-o perioadă scurtă.
Pentru rezolvarea acestor probleme, Planul Național de Redresare și Reziliență prevede adoptarea unui program pentru o reglementare mai bună în perioada 2026–2030. Acesta ar urma să îmbunătățească planificarea politicilor publice, evaluarea efectelor noilor legi și consultarea celor afectați de modificările legislative.