Lia Olguța Vasilescu atacă dur PNRR-ul: „A fost cea mai proastă negociere făcută pentru România”
Lia Olguța Vasilescu a lansat critici dure la adresa modului în care a fost negociat Planul Național de Redresare și Reziliență, susținând că documentul nu a fost dezbătut suficient în România înainte de asumarea angajamentelor la Bruxelles.
Primarul Craiovei afirmă că PNRR nu a trecut prin Parlament, nu ar fi fost discutat cu partenerii sociali și nici analizat în detaliu de ministerele direct implicate. Potrivit acesteia, fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, ar fi negociat direct cu reprezentanții Comisiei Europene mai multe jaloane importante.
„Dacă este să vorbim despre Legea salarizării, negocierea care s-a făcut pe PNRR a fost cea mai proastă”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.
Social-democrata a susținut că România și-ar fi asumat adoptarea noii Legi a salarizării în schimbul unei sume de aproximativ 50 de milioane de euro, în timp ce neîndeplinirea jalonului ar putea conduce la pierderea a 770 de milioane de euro.
Potrivit acesteia, jalonul referitor la salarizarea bugetarilor ar include introducerea primelor de performanță și modificarea sistemului aplicat în administrația publică locală. Vasilescu a afirmat că autoritățile locale ar trebui să își stabilească nivelul salariilor în funcție de bugetele disponibile.
Aceasta a criticat și reforma administrativă promovată de Ilie Bolojan, susținând că rezultatul concret ar fi fost concedierea unui număr relativ redus de angajați din administrația locală.
Un alt subiect abordat a fost plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, introdus inițial în PNRR și renegociat ulterior. Lia Olguța Vasilescu a declarat că reprezentanții Comisiei Europene le-ar fi transmis oficialilor români că această limită nu fusese solicitată în mod expres de Bruxelles, ci fusese asumată de România.
„PNRR-ul nu s-a negociat niciodată în România. Nu a trecut prin Parlament, nu a fost discutat cu partenerii sociali și nici măcar cu ministerele”, a afirmat primarul Craiovei.
Vasilescu și-a exprimat îngrijorarea și în legătură cu pregătirea următorului ciclu financiar european, pentru perioada 2028-2034, prin care România ar urma să aibă la dispoziție peste 60 de miliarde de euro.
Aceasta susține că primarii și reprezentanții administrației locale nu au fost consultați în legătură cu planurile care trebuie transmise Comisiei Europene și avertizează că lipsa dezbaterilor interne riscă să repete problemele apărute în cazul PNRR.