Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat o analiză amplă în sistemul public de sănătate, după ce autoritățile au primit solicitări pentru deblocarea a aproximativ 26.000 de posturi. Șeful Guvernului susține că angajările nu pot fi aprobate automat, fără a fi verificate cheltuielile de personal și gradul de ocupare a paturilor din fiecare spital.
Potrivit datelor prezentate de Ilie Bolojan, aproximativ 193.000 de persoane lucrează în sectorul public de sănătate din România. Numărul posturilor pentru care s-a solicitat deblocarea reprezintă peste 10% din totalul actual al angajaților.
Premierul a atras atenția că situația diferă foarte mult de la un spital la altul. Unele unități se confruntă cu un deficit real de personal și au nevoie urgentă de medici sau asistenți, în timp ce altele au un grad redus de ocupare a paturilor și cheltuieli salariale foarte ridicate.
Gradul mediu de ocupare a paturilor este de 63%
În spitalele din România există aproximativ 132.000 de paturi, dintre care aproape 90% se află în sistemul public. Conform datelor prezentate de premier, gradul mediu de ocupare este de aproximativ 63%.
Există însă și spitale în care doar 40% sau 45% dintre paturi sunt ocupate. Practic, în unele unități medicale, aproape jumătate dintre locurile disponibile rămân neutilizate.
Ilie Bolojan consideră că aceste cifre trebuie analizate înainte ca spitalele să primească aprobarea pentru noi angajări. În opinia sa, nu este justificată creșterea personalului într-o unitate care are deja un grad foarte mic de ocupare.
Spitale în care 90% din bani merg pe salarii
O altă problemă semnalată de șeful Guvernului este ponderea foarte mare a cheltuielilor de personal în bugetele unor spitale.
La nivel național, salariile reprezintă, în medie, aproximativ 65% din sumele contractate de spitale cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În aproximativ 50-60 de unități medicale, cheltuielile de personal ar ajunge însă la 90% din totalul contractului.
Premierul susține că, atunci când aproape întregul buget este folosit pentru salarii, spitalului îi mai rămân foarte puțini bani pentru pacienți.
Resursele disponibile pentru medicamente, tratamente, analize și prevenirea infecțiilor nosocomiale devin insuficiente. Din acest motiv, Bolojan consideră că situația acestor unități trebuie verificată cu atenție înainte de aprobarea unor posturi suplimentare.
În timpul conferinței de presă, premierul a prezentat și un grafic privind evoluția cheltuielilor de personal din sănătate în ultimii zece ani.
Analiza trebuie finalizată până luni
Ilie Bolojan a cerut Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să finalizeze până luni o analiză detaliată a spitalelor.
Vor fi verificate în special unitățile în care cheltuielile salariale depășesc media națională și cele care au un grad de ocupare a paturilor mai mic decât media sistemului.
Spitalele aflate în aceste situații ar putea fi depunctate atunci când solicită angajarea unor persoane suplimentare. Măsura nu presupune blocarea automată a tuturor posturilor, ci prioritizarea unităților care pot demonstra că au nevoie reală de personal.
Premierul a precizat că spitalele cu cheltuieli de personal foarte mari nu ar trebui să primească automat aprobări pentru extinderea organigramelor.
Au fost deblocate 22 de posturi la Marie Curie
Anunțul vine în contextul în care Guvernul a aprobat deblocarea a 22 de posturi vacante de asistenți medicali la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București.
Memorandumul adoptat permite organizarea concursurilor pentru ocuparea acestor posturi. Angajările sunt necesare pentru redeschiderea a cinci paturi de terapie intensivă, care au fost închise din cauza lipsei de personal.
Managerul spitalului, Daniel Buzatu, a explicat însă că procedurile de recrutare și angajare vor dura mai mult de o lună. Prin urmare, paturile ATI nu vor putea fi redeschise imediat după aprobarea memorandumului.
Decizia arată că Guvernul poate aproba posturi acolo unde există o nevoie medicală clară și urgentă. În același timp, solicitările venite din partea spitalelor cu activitate redusă și costuri salariale foarte mari vor fi analizate mai strict.
Autoritățile urmează să stabilească, după finalizarea evaluării, criteriile exacte pe baza cărora vor fi aprobate sau respinse cererile de angajare din sistemul sanitar.
Ce spitale riscă să nu mai primească aprobări pentru angajări și de ce ajung salariile să consume 90% din buget? Citește toate detaliile în linkul din comentarii.