**Aderarea României la Spațiul Schengen terestru respinsă din nou: Dezamăgire și frustrări persistente**
România a fost din nou respinsă în încercarea sa de a adera complet la Spațiul Schengen, în ciuda eforturilor constante depuse de autorități și sprijinului venit din partea majorității statelor membre ale Uniunii Europene. Respingerea de această dată, care a avut loc în cadrul unei reuniuni a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din octombrie 2024, a adus o undă de dezamăgire atât în rândul cetățenilor români, cât și al reprezentanților politici. Principalul obstacol rămâne Austria, care și-a menținut veto-ul, invocând preocupări legate de securitatea frontierelor și migrația ilegală.
### ANUNȚUL COMISIEI EUROPENE: Aderarea terestră a României la Schengen blocată din nou
Comisia Europeană a confirmat oficial că aderarea României la Spațiul Schengen terestru a fost blocată din nou. Acest blocaj vine în contextul în care România, alături de Bulgaria, îndeplinește de mult timp criteriile tehnice necesare aderării la acest spațiu de liberă circulație. Deși în decembrie 2023 Austria a acceptat o formă parțială de integrare a celor două țări în Schengen, această aderare s-a limitat doar la frontierele aeriene și maritime. Însă, frontierele terestre continuă să fie o problemă majoră, întrucât Austria și-a reiterat opoziția.
Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat înainte de reuniunea JAI de la Luxemburg că, deși România și Bulgaria au făcut progrese în securizarea frontierelor, „nu suntem încă la capătul drumului”. Această declarație a fost citată de publicația austriacă *Kurier* și reflectă o poziție fermă a Austriei privind respingerea aderării terestre.
### FRONTIERA TERESTRĂ: PRINCIPALUL OBSTACOL AL ADERĂRII
Veto-ul austriac, care blochează aderarea completă a României la Schengen, este motivat în principal de preocupările legate de migrația ilegală. Austria susține că fluxurile de migranți ilegali care traversează frontierele externe ale Uniunii Europene reprezintă o amenințare la adresa securității naționale. În acest context, țara a solicitat măsuri mai stricte și garanții suplimentare înainte de a permite ridicarea controalelor la frontierele terestre ale României și Bulgariei.
În cadrul reuniunii JAI din 10 octombrie 2024, Consiliul Uniunii Europene nu a inclus un vot referitor la ridicarea controalelor la frontierele terestre. Deși un raport privind progresele înregistrate de România și Bulgaria a fost prezentat, nu a existat nicio decizie finală cu privire la aderarea completă a acestor țări la Schengen. Ungaria, care deține președinția Consiliului UE, a subliniat importanța progreselor făcute de cele două țări, dar stabilirea unei date pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre rămâne încă incertă.
### PREMIERUL ROMÂNIEI: „AUSTRIA NU ÎȘI VA SCHIMBA POZIȚIA ÎN CURÂND”
Premierul României, Marcel Ciolacu, a fost clar în declarațiile sale, recunoscând că șansele ca Austria să își schimbe poziția în viitorul apropiat sunt extrem de reduse. Ciolacu a menționat că se află în contact cu cancelarul austriac Karl Nehammer și că discuțiile se vor intensifica după alegerile din Austria, însă este puțin probabil ca veto-ul să fie ridicat rapid.
„Nu există niciun vot pe ordinea de zi, iar Austria nu pare dispusă să renunțe la opoziția sa. Suntem în contact permanent cu partea austriacă pentru a vedea ce evoluții vor urma după alegerile lor”, a declarat Ciolacu.
Această situație a creat o mare dezamăgire în rândul autorităților române, care se așteptau ca progresul făcut de România în gestionarea migrației și securizarea frontierelor să fie recunoscut și să conducă la o decizie favorabilă. Cu toate acestea, Austria a rămas fermă în poziția sa, invocând aceeași preocupare principală: securitatea frontierelor.
### RAPORTUL CONSILIULUI JAI: ROMÂNIA ȘI BULGARIA ȘI-AU ÎNDEPLINIT ANGAJAMENTELE
Un comunicat emis de Consiliul JAI a reafirmat că România și Bulgaria au îndeplinit toate angajamentele necesare pentru a adera la Schengen. În special, din decembrie 2023, cele două țări au adoptat măsuri importante pentru protejarea frontierelor externe și combaterea migrației ilegale, răspunzând astfel preocupărilor exprimate de Austria.
În decembrie 2023, Consiliul a decis să ridice controalele la frontierele aeriene și maritime ale României și Bulgariei, permițându-le să facă parte din „Air Schengen”. Totuși, stabilirea unei date pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre interne necesită o nouă decizie a Consiliului, care încă nu a fost luată.
### OBSTACOLELE ADERĂRII: MIGRAȚIA ILEGALĂ ȘI SECURITATEA FRONTIERELOR
Austria și-a exprimat de mai multe ori îngrijorările cu privire la creșterea fluxului de migranți ilegali în Europa, sugerând că România și Bulgaria nu au reușit să gestioneze eficient acest fenomen. În acest context, Viena a cerut măsuri mai stricte de securizare a frontierelor înainte de a accepta aderarea terestră.
Pe de altă parte, România și Bulgaria au demonstrat în repetate rânduri că au implementat măsuri riguroase de securitate la frontiere și au cooperat strâns cu alte state membre ale UE pentru a combate migrația ilegală. În pofida acestui fapt, Austria rămâne sceptică, iar veto-ul său blochează un proces care, din punct de vedere tehnic, ar fi trebuit să fie încheiat încă din 2011.
### ADERAREA PARȚIALĂ LA SCHENGEN: PASUL CĂTRE INTEGRAREA COMPLETĂ?
În decembrie 2023, România și Bulgaria au reușit să încheie un acord cu Austria pentru aderarea parțială la Spațiul Schengen. Conform acestui acord, începând cu 31 martie 2024, cele două țări au devenit membre ale Schengen pe cale aeriană și maritimă. Aceasta înseamnă că cetățenii români și bulgari pot călători fără controale la frontierele aeriene și maritime din zona Schengen, însă frontierele terestre rămân sub control strict.
Deși aderarea parțială reprezintă un progres, aceasta nu oferă României și Bulgariei beneficiile depline ale Spațiului Schengen. Controlul la frontierele terestre continuă să fie o barieră semnificativă pentru libera circulație, ceea ce afectează cetățenii și companiile care desfășoară activități economice în aceste zone.
### CONCLUZII: O LUPTĂ CONTINUĂ PENTRU ADERAREA COMPLETĂ
România și Bulgaria se află într-un proces lung și dificil de aderare completă la Spațiul Schengen. Deși au îndeplinit toate criteriile tehnice necesare, obstacolele politice, în special veto-ul austriac, continuă să împiedice ridicarea controalelor la frontierele terestre.
Pentru România, acest blocaj reprezintă o sursă majoră de frustrare, mai ales în condițiile în care majoritatea statelor membre UE susțin integrarea sa deplină în Schengen. Pe măsură ce discuțiile continuă, rămâne de văzut dacă dialogul dintre România și Austria va duce la o soluție favorabilă în viitorul apropiat.
Aderarea completă a României la Spațiul Schengen rămâne un obiectiv strategic, iar autoritățile de la București vor continua să facă presiuni pentru a-și îndeplini acest obiectiv. Totuși, având în vedere actualul context politic din Austria, este puțin probabil ca schimbarea de poziție să se producă rapid.