Într-un context economic în care reducerea deficitului bugetar devine o prioritate pentru Guvernul României, Executivul analizează introducerea unor măsuri fiscale suplimentare. Acestea ar urma să completeze veniturile generate de măsurile deja implementate, dar care sunt departe de a acoperi întregul necesar bugetar.
Măsurile deja implementate:
Printre măsurile fiscale deja adoptate se numără creșterea impozitului pe dividende și eliminarea unor facilități fiscale pentru angajații din sectoare specifice. Totodată, guvernul a redus pragul pentru microîntreprinderi, o măsură care ar putea aduce venituri suplimentare. În plus, taxa pe construcții speciale, cunoscută sub denumirea de „taxa pe stâlp”, a fost diminuată la 1%. Cu toate acestea, impactul financiar al acestei măsuri rămâne incert, estimările fluctuând între 1 miliard de lei (Ministerul Finanțelor) și 4 miliarde de lei (Banca Mondială).
Potrivit surselor oficiale, aceste măsuri ar putea aduce aproximativ 6,3 miliarde de lei, o sumă care reprezintă doar un sfert din cele 26,2 miliarde de lei de care Guvernul are nevoie în 2025 pentru a respecta planul fiscal convenit cu Comisia Europeană, în cadrul unui acord pe termen de șapte ani pentru reducerea deficitului bugetar.
Posibile măsuri viitoare:
Având în vedere aceste deficite, Guvernul ia în calcul o serie de măsuri fiscale suplimentare, care ar putea include:
- Majorarea impozitului pe venit: Creșterea cotei de impozitare de la 10% la 12%. Deocamdată, nu există claritate asupra faptului dacă această modificare ar afecta și impozitarea salariilor, care depășește deja 42% prin taxarea cumulată.
- Creșterea impozitului pe profit: Acesta ar putea urca de la 16% la 19%, ceea ce ar însemna o povară fiscală mai mare pentru mediul de afaceri.
- Majorarea TVA: Cota standard ar putea fi majorată de la 19% la 21%, în timp ce ar rămâne cote reduse pentru produsele esențiale, precum alimentele și medicamentele.
- Trecerea la impozitarea proprietăților la valoarea de piață: Deși această măsură a fost deja legiferată, aplicarea ei a fost amânată până la 1 ianuarie 2026. În absența acestei prorogări, impozitele pe proprietăți ar fi crescut considerabil în localitățile cu prețuri ridicate.
Presiuni interne și externe pentru reducerea deficitului:
În fața unor presiuni economice și politice, Guvernul se confruntă cu provocarea de a găsi soluții pentru a reduce deficitul bugetar. Discuțiile cu Comisia Europeană și Banca Mondială devin esențiale pentru obținerea unui acord favorabil, în condițiile în care România se află în perioada maximă permisă pentru ajustarea fiscală. Oricare abordare prea permisivă ar putea afecta încrederea piețelor financiare și ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut ale statului român.
Impactul „ordonanței trenuleț”:
Una dintre măsurile importante adoptate de Guvern este „ordonanța trenuleț”, care ar trebui să genereze un impact bugetar de aproximativ 7,1 miliarde de lei. Cu toate acestea, impactul real al acestei măsuri este încă sub semnul întrebării, mai ales în ceea ce privește taxa pe construcții speciale. Estimările financiare pentru această taxă variază considerabil, iar consultările cu mediul de afaceri continuă, ceea ce face ca prognoza finală să fie incertă.
În acest context, România se află într-un echilibru precar între necesitatea de a reduce deficitul bugetar și riscul de a afecta puterea de cumpărare și competitivitatea mediului de afaceri. Orice decizie fiscală luată în perioada următoare va trebui să țină cont atât de presiunile externe, cât și de impactul asupra populației și economiei locale. Un dialog transparent și o strategie fiscală coerentă devin esențiale pentru a evita dezechilibre majore în anii următori.