Ministrul de interne din Austria, Gerhard Karner, a reiterat joi poziția Austriei privind blocarea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, susținând că „nu a sosit încă momentul” pentru admiterea lor deplină. Această declarație a fost făcută înaintea unei întâlniri cu omologii săi din Uniunea Europeană (UE), în cadrul căreia problema extinderii Schengen a fost un subiect important de discuție. Deși Austria menține această poziție, Karner a lăsat loc unui optimism moderat, afirmând că „suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul drumului”.
### Contextul actual al extinderii Schengen
În prezent, România și Bulgaria fac parte din „Air Schengen” încă din luna martie 2024, ceea ce a dus la eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime. Cu toate acestea, controalele la granițele terestre, considerate esențiale pentru securitatea Uniunii Europene, nu au fost ridicate. Acestea rămân subiectul principal al dezbaterilor între statele membre, iar Austria este unul dintre puținele state care încă blochează admiterea completă a celor două țări în spațiul Schengen.
Gerhard Karner și-a justificat poziția, subliniind preocupările legate de securitate și migrație, teme sensibile în Austria, unde presiunile politice interne și externe au influențat deciziile privind extinderea Schengen. Deși Austria nu a dat undă verde până acum, Karner a afirmat că procesul continuă, iar evoluțiile pozitive la nivelul granițelor aeriene oferă motive de încredere pentru viitor.
### Susținerea liderilor europeni pentru aderarea României și Bulgariei
În paralel, comisarul UE pentru afaceri interne, Ylva Johansson, și-a exprimat speranța că controalele la frontierele terestre cu România și Bulgaria vor fi ridicate înainte de încheierea mandatului său. Aceasta a subliniat, în cadrul aceleiași întâlniri, că experiențele de la frontierele aeriene au fost pozitive și că este momentul ca și controalele la granițele terestre să fie eliminate. Johansson, care urmează să fie înlocuită de Magnus Brunner, actualul ministru austriac de finanțe, a transmis un mesaj clar de sprijin pentru extinderea Schengen.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este și ea o susținătoare fermă a aderării depline a României și Bulgariei la Schengen. Von der Leyen a subliniat de mai multe ori importanța solidarității europene și a integrării tuturor statelor membre care îndeplinesc criteriile necesare. Cu toate acestea, decizia finală depinde de un vot unanim al Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), unde Austria și Olanda au blocat până acum extinderea.
Ministrul de interne al Ungariei, Sándor Pintér, a adăugat și el vocea sa în sprijinul României și Bulgariei. Ungaria, care deține în prezent președinția Consiliului UE, și-a exprimat dorința ca aderarea celor două țări la Schengen să fie finalizată până la sfârșitul anului. Pintér urma să aibă convorbiri bilaterale cu ministrul austriac Gerhard Karner, în încercarea de a facilita un consens pe această temă sensibilă.
### România continuă negocierile pentru aderare
Pe plan intern, autoritățile române depun eforturi considerabile pentru a accelera procesul de integrare completă în Schengen. Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat că există o comunicare directă și constantă cu autoritățile de la Viena, în vederea soluționării acestui blocaj. Ciolacu a subliniat că, deși încă nu s-a ajuns la o decizie finală, există motive de optimism și speranța că, în perioada următoare, vor veni vești bune pentru România.
„Eu cred că în perioada următoare vom veni cu vești bune pentru România”, a afirmat premierul, dând de înțeles că negocierile sunt pe drumul cel bun.
Ministrul de Interne al României, Cătălin Predoiu, a continuat și el discuțiile cu partenerii europeni pe tema intrării depline a României în Schengen. Într-o declarație făcută la începutul lunii octombrie, Predoiu a menționat că este încrezător că România va primi „semnalele” așteptate la Consiliul JAI din 10 octombrie, astfel încât o decizie finală să fie luată până la sfârșitul anului 2024. Deși nu se așteaptă ca decizia finală să fie adoptată la această reuniune, Predoiu consideră că este esențial ca acest an să fie momentul decisiv pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre.
### Obstacolele și perspectivele viitoare
Chiar dacă există un consens în creștere la nivelul liderilor europeni pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen, Austria rămâne principalul obstacol. Îngrijorările legate de migrație și securitate internă sunt adesea invocate de oficialii austrieci ca motiv pentru amânarea acestei decizii. De asemenea, contextul politic din Austria, unde problema migrației este un subiect sensibil, continuă să influențeze poziția țării în negocierile Schengen.
Cu toate acestea, evoluțiile recente oferă motive de speranță. Experiențele pozitive din cadrul „Air Schengen” arată că România și Bulgaria sunt pregătite să gestioneze granițele Schengen în mod eficient, respectând toate standardele de securitate. Sprijinul puternic din partea Comisiei Europene, alături de cel al statelor membre precum Ungaria, crește presiunea asupra Austriei pentru a-și reconsidera poziția.
### Concluzie
România și Bulgaria sunt mai aproape ca niciodată de a obține statutul deplin de membri Schengen, dar obstacolele rămân, în special din partea Austriei. Deși Gerhard Karner a subliniat că „nu este încă momentul” pentru aderarea completă, există semne pozitive care indică faptul că această decizie ar putea fi luată în viitorul apropiat. Cu sprijinul liderilor europeni de rang înalt, precum Ursula von der Leyen și Ylva Johansson, și cu eforturile continue ale autorităților române, ridicarea controalelor la frontierele terestre ar putea deveni realitate până la sfârșitul anului 2024.
În ciuda complexității procesului, rămâne de văzut dacă Austria va ceda presiunilor și va permite României și Bulgariei să devină membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen, deschizând astfel o nouă eră în integrarea europeană a celor două țări.