**Blocarea decontării medicamentelor pentru judecătorii CCR: un privilegiu contestat după 14 ani de gratuități în sistemul judiciar**
Comisia de buget-finanțe a Parlamentului a decis marți să blocheze decontarea medicamentelor pentru judecătorii Curții Constituționale a României (CCR), în valoare de 770.000 de lei. Această hotărâre, care se înscrie într-un efort mai larg de revizuire a cheltuielilor publice, a stârnit controverse, având în vedere că nu doar judecătorii CCR beneficiau de acest privilegiu, ci toți magistrații din România.
### **Un privilegiu extins pentru magistrați, menținut timp de 14 ani**
Decontarea serviciilor medicale pentru magistrați nu este o reglementare nouă, ci datează din 2010, când Guvernul a adoptat o hotărâre prin care judecătorii, procurorii și personalul auxiliar din justiție beneficiau de asistență medicală gratuită, inclusiv pentru medicamente și proteze. Această facilitate era valabilă atât pe perioada activității, cât și după pensionare.
De-a lungul anilor, dreptul la decontare a fost extins, incluzând nu doar magistrații, ci și soții și copiii aflați în întreținerea acestora. O modificare din 2020 a consolidat și mai mult acest avantaj, permițând familiilor celor care au activat în sistemul judiciar să continue să beneficieze de aceste gratuități pe întreaga durată a pensiei.
### **Reglementările în vigoare și noile restricții**
Conform Hotărârii Guvernului 762/2010, decontarea serviciilor medicale, a medicamentelor și protezelor se aplică nu doar magistraților, ci și personalului auxiliar din instanțe și parchete, grefierilor și executorilor judecătorești pensionați înainte de 2000. În plus, copiii acestora, până la 18 ani sau până la 26 de ani dacă urmează studii, beneficiază de aceleași drepturi.
Totuși, în 2025, Guvernul a introdus o modificare semnificativă: serviciile medicale și medicamentele pot fi decontate doar pe baza unui bilet de trimitere sau a unei rețete medicale, cu excepția serviciilor de medicină dentară. Această măsură reprezintă o limitare a accesului nelimitat la fonduri publice pentru cheltuieli medicale.
### **O decizie controversată: reducere a cheltuielilor sau atac la independența justiției?**
Blocarea decontării medicamentelor pentru judecătorii CCR este văzută de unii ca un pas necesar pentru a controla cheltuielile publice, într-un context în care se discută tot mai des despre revizuirea privilegiilor acordate anumitor categorii profesionale.
Criticii susțin însă că această măsură este doar simbolică și nu va afecta în mod real cheltuielile statului, întrucât magistrații și familiile acestora beneficiază în continuare de gratuități extinse în ceea ce privește serviciile medicale. Pe de altă parte, există voci care consideră că această inițiativă face parte dintr-o strategie mai amplă de restrângere a beneficiilor pentru anumite categorii sociale, în contextul unei presiuni publice crescute pentru echitate în alocarea resurselor.
### **Cetățenii de rând vs. magistrați: un sistem privilegiat?**
Această decizie readuce în atenția publică o problemă mai amplă: discrepanțele dintre beneficiile acordate magistraților și accesul cetățenilor obișnuiți la servicii medicale. În timp ce populația generală se confruntă adesea cu dificultăți în accesarea tratamentelor gratuite prin sistemul public de sănătate, magistrații și familiile lor beneficiază de o rețea de servicii medicale decontate integral din bani publici.
În acest context, se ridică întrebarea dacă aceste privilegii sunt justificate de natura profesiei sau dacă reprezintă o formă de inechitate socială. Pe de o parte, susținătorii menținerii acestor beneficii argumentează că sistemul judiciar implică responsabilități și presiuni care justifică acordarea unor facilități suplimentare. Pe de altă parte, criticii consideră că acest tip de tratament preferențial contribuie la crearea unei falii între categoriile sociale, amplificând nemulțumirea publică față de sistemul de justiție.
### **Concluzie: un pas spre echitate sau o măsură simbolică?**
Blocarea decontării medicamentelor pentru judecătorii CCR poate fi interpretată fie ca o încercare de a aduce mai multă transparență și echitate în cheltuielile publice, fie ca un gest politic menit să răspundă nemulțumirii publice. Indiferent de motivație, această decizie a reușit să readucă în dezbatere problema privilegiilor acordate magistraților și să ridice întrebări despre sustenabilitatea pe termen lung a acestor beneficii.