Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că nu intenționează să părăsească imediat conducerea Guvernului, deși Executivul său a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026. Întrebat dacă este pregătit să asigure interimatul până la sfârșitul anului, acesta a susținut că România are nevoie cât mai rapid de un Guvern stabil și cu puteri depline.
Bolojan a respins ideea că ar încerca să blocheze funcția de prim-ministru și a subliniat că actuala criză politică nu a fost provocată de el. În opinia sa, simpla plecare din fruntea Executivului nu ar rezolva situația, în lipsa unei majorități parlamentare capabile să susțină un nou Cabinet.
„Nu cred că se pune această problemă. Consider că trebuie găsită o soluție cât mai repede posibil, în așa fel încât să ai un Guvern cu puteri depline”, a declarat Ilie Bolojan în cadrul conferinței de presă.
De ce spune Bolojan că nu demisionează
Șeful interimar al Guvernului a explicat că demisia sa nu ar duce automat la formarea unui nou Executiv. Acesta consideră că principala problemă este lipsa unei înțelegeri între partidele parlamentare și președintele Nicușor Dan asupra viitorului premier și a formulei de guvernare.
„Dacă mâine aș pleca, să știți că nu se rezolvă nicio problemă. Problema se rezolvă în condițiile în care ai un Guvern stabil”, a afirmat Bolojan.
Premierul interimar a mai spus că România are nevoie de predictibilitate pentru a menține încrederea investitorilor și a agențiilor internaționale de rating. În opinia sa, stabilitatea politică influențează direct dobânzile plătite de stat, costurile suportate de companii și situația economică a cetățenilor.
Bolojan a cerut mai multă responsabilitate din partea liderilor politici, afirmând că soluția presupune „mai puține claxoane și mai multă muncă și seriozitate”.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai
Criza politică a început în luna aprilie, după ce PSD i-a retras sprijinul politic premierului liberal. Pe 23 aprilie, miniștrii social-democrați și-au depus demisiile, iar pe 5 mai moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a fost adoptată în Parlament.
Guvernul Bolojan a fost demis cu 281 de voturi, după aproximativ 11 luni de la învestire. La scurt timp, PNL a anunțat că intră în opoziție, iar președintele Nicușor Dan a promis că România va avea un nou Guvern într-un termen rezonabil.
Consultările oficiale de la Palatul Cotroceni au început pe 18 mai. După discuțiile cu partidele, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac candidat pentru funcția de prim-ministru.
Varianta nu a ajuns însă la votul Parlamentului. PNL și USR au anunțat că nu vor susține Cabinetul Tomac, iar PSD se pregătea să adopte o poziție asemănătoare. În aceste condiții, Eugen Tomac și-a depus mandatul.
Cabinetul Veștea nu a obținut suficiente voturi
Pe 14 iunie, președintele l-a propus pe Adrian Veștea pentru conducerea Guvernului. Acesta s-a prezentat în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor, dar a obținut doar 189 de voturi favorabile, în condițiile în care erau necesare 233.
După respingerea Cabinetului Veștea, Nicușor Dan a reluat negocierile. PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR au susținut varianta Siegfried Mureșan.
Discuțiile nu au dus la formarea unei majorități. Președintele l-a acuzat indirect pe Ilie Bolojan că și-ar fi schimbat poziția privind susținerea unui Guvern minoritar PSD.
Șeful statului a transmis că PNL ar fi acceptat inițial să voteze o asemenea formulă, cu anumite condiții privind programul de guvernare, dar că liberalii și-ar fi modificat ulterior poziția.
PNL respinge acuzațiile
Reprezentanții PNL au susținut că partidul nu și-a asumat niciodată sprijinirea necondiționată a unui Guvern condus de Sorin Grindeanu. Siegfried Mureșan a afirmat că liberalii nu vor vota un premier care solicită autonomie totală, fără angajamente clare privind obiectivele guvernării.
La rândul său, vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a acuzat PSD că a provocat căderea Guvernului proeuropean și a cerut președintelui să nu protejeze social-democrații.
Sorin Grindeanu a susținut ulterior că Nicușor Dan ar fi reascultat înregistrările consultărilor de la Cotroceni și că l-ar fi întrebat pe Bolojan de ce și-a schimbat poziția.
Ultima rundă de negocieri menționată în material a avut loc pe 13 iulie, fără un rezultat concret. Nicușor Dan nu a mai exclus posibilitatea alegerilor anticipate, iar partidele au continuat să se acuze reciproc pentru blocaj.
În aceste condiții, Ilie Bolojan ar putea rămâne la conducerea interimară a Guvernului până la găsirea unei formule politice care să obțină votul Parlamentului.
Cât ar putea rămâne Ilie Bolojan premier interimar și cine este acuzat că blochează formarea noului Guvern? Citește toate declarațiile în linkul din comentarii.