În debutul analizei, The Economist remarcă faptul că alegerile prezidențiale din România, anulate de Curtea Constituțională înainte de turul al doilea, ar fi putut fi câștigate de Călin Georgescu. Publicația îl descrie pe acesta într-un mod controversat: „Consideră că nanoboții sunt introduși în secret în cutiile de Pepsi. Crede că pandemia de Covid nu există, iar aterizările pe Lună sunt doar un mit. Susține că o confruntare politică globală are loc între Satana și Arhanghelul Mihail. Îl admiră pe Vladimir Putin și ar tăia sprijinul acordat Ucrainei.”
Jurnaliștii britanici atrag atenția asupra impactului deciziei de anulare a alegerilor, care a divizat România în două tabere: cei care consideră că instanța a protejat democrația și cei care sunt de părere că democrația a fost subminată.
Analiza detaliază și traseul lui Călin Georgescu până la momentul candidaturii. În acest context, este citată Oana Popescu, director al Centrului GlobalFocus din București, care l-a cunoscut într-o perioadă în care părea moderat. Ulterior, ea afirmă că Georgescu „a pierdut controlul, devenind un conspiraționist cu tendințe fasciste”.
The Economist încearcă, de asemenea, să explice ascensiunea rapidă a lui Georgescu, un personaj care părea să fi apărut „de nicăieri”. Publicația sugerează că TikTok ar fi fost manipulat pentru a-i spori popularitatea, dar subliniază că au existat și alți factori. Remus Ștefureac, director al INSCOP, arată că aproximativ o treime dintre voturile exprimate la alegerile prezidențiale și parlamentare din 1 decembrie au fost în favoarea candidaților dreptei radicale.
Un alt episod relevant este decizia Curții Constituționale din 5 octombrie, prin care Dianei Șoșoacă, o candidată anti-semită și pro-Putin, i-a fost interzis să candideze, pe motiv că opiniile sale erau considerate anti-constituționale. Susținătorii acesteia au migrat în mare parte către Georgescu, consolidându-i astfel poziția. În alegerile parlamentare, partidul Dianei Șoșoacă a obținut peste 7% din voturi.
Potrivit sondajelor de opinie citate în articol, sprijinul pentru Rusia în România este sub 10%, afirmă Ștefureac. Totuși, majoritatea votanților dreptei radicale își exprimă nemulțumirea față de situația economică și socială. Mulți provin din zone rurale care nu au beneficiat de creșterea economică recentă sau de apartenența României la Uniunea Europeană. Alții fac parte din diaspora de cinci milioane de români, care percep plecarea din țară ca pe un efect al corupției politice și al inechității în distribuirea prosperității.
În acest context, The Economist concluzionează că voturile pentru Georgescu în primul tur al alegerilor au fost, în principal, o formă de protest împotriva sistemului. Publicația subliniază că anularea alegerilor prezidențiale reprezintă o măsură extrem de rară, în special în condițiile în care „Rusia încearcă în mod clar să influențeze alegerile din statele vecine”.
Care este concluzia analizei? „Când alegerile prezidențiale vor fi reluate, este foarte probabil ca Călin Georgescu să fie exclus. Totuși, motivele pentru care românii au votat pentru el nu pot fi eliminate.”
Mesaj de neutralitate politică
Dorim să vă informăm că platforma noastră este neutră din punct de vedere politic și nu sprijină niciun partid sau ideologie politică. Toate știrile și informațiile publicate sunt preluate din surse externe, având ca scop doar informarea publicului. Ne angajăm să menținem o perspectivă obiectivă și echilibrată în tot conținutul pe care îl distribuim. Vă mulțumim pentru încredere!