Maria Constantin a vorbit recent despre relația apropiată pe care a avut-o cu Silviu Prigoană, omul care i-a fost naș și care, spune artista, a avut un rol important în parcursul ei. Cu emoție, cântăreața a rememorat momentele trăite alături de acesta și felul în care dispariția lui a afectat-o.
Pentru Maria Constantin, Silviu Prigoană nu a fost doar o figură cunoscută din spațiul public, ci un om apropiat, care i-a oferit sprijin, încredere și încurajare. Artista spune că l-a cunoscut dincolo de imaginea pe care publicul o vedea la televizor, într-un cadru mai personal, mai discret și mai profund.
Vestea morții lui Silviu Prigoană a fost, pentru ea, un șoc puternic. Omul de afaceri s-a stins din viață la vârsta de 60 de ani, pe 12 noiembrie 2024, în urma unui atac de cord. Maria Constantin a mărturisit că, atunci când a aflat, a rămas împietrită și i-a fost greu să accepte că un om pe care îl știa mereu plin de energie nu mai este.
Artista a explicat că pierderea a venit brusc și a lăsat în urmă o durere greu de descris. Pentru ea, Silviu Prigoană era mai mult decât nașul său. Era un mentor, un om care o susținea și care îi dădea încredere în momentele importante.
În același context, Maria Constantin a vorbit și despre faptul că nu a fost prezentă la înmormântare. Fără să insiste asupra detaliilor, artista a ales să pună accentul pe relația pe care a avut-o cu acesta și pe respectul față de memoria lui.
Ea a preferat să vorbească despre omul pe care l-a cunoscut în cercuri restrânse, departe de zgomotul public. Din amintirile sale, Silviu Prigoană apare ca o persoană exigentă, atentă la detalii, dar și generoasă cu oamenii pe care îi aprecia.
Maria a rememorat întâlnirile private organizate de acesta, la care participau persoane alese cu grijă. Atmosfera era una discretă, iar invitații veneau din domenii diferite, de la medici și specialiști până la oameni cunoscuți din televiziune.
Artista a povestit că nu oricine avea acces la aceste seri. Totul era organizat într-un cadru select, cu o anumită rigoare, iar acest lucru arăta felul în care Silviu Prigoană își proteja spațiul personal și oamenii apropiați.
„Erau tot felul de medici, specialiști, nu vă închipuiți că intra oricine. Regretatul Marcel Toader…”, a spus Maria Constantin, evocând atmosfera acelor întâlniri.
Ea a amintit și de prezența lui „Teo” în astfel de contexte, subliniind că serile respective aveau un caracter aparte. Nu erau simple reuniuni mondene, ci întâlniri în care conversațiile, oamenii și detaliile contau.
Din mărturisirile artistei reiese că Silviu Prigoană era un om care aprecia disciplina, seriozitatea și parcursul profesional construit prin muncă. Maria Constantin spune că nașul ei se mândrea cu evoluția sa și o încuraja să își susțină vocea, valorile și drumul artistic.
Partea cea mai importantă a declarațiilor sale este legată de sprijinul moral pe care l-a primit. Într-o lume artistică uneori dificilă, validarea venită din partea unui om apropiat poate conta enorm. Pentru Maria, Silviu Prigoană a fost una dintre acele persoane care i-au oferit încredere și curaj.
Dincolo de imaginea publică, artista îl descrie ca pe un om cu standarde clare, discret în cercul său privat și atent la oamenii pe care îi primea aproape. Întâlnirile restrânse, invitații aleși cu grijă și conversațiile purtate în acele seri compun portretul unei lumi pe care publicul larg nu o vedea.
În final, Maria Constantin păstrează despre Silviu Prigoană amintirea unui om care a însemnat mult pentru ea. Naș, sprijin, mentor și prezență importantă în viața sa, acesta rămâne în sufletul artistei prin momentele trăite împreună, prin sfaturile oferite și prin încrederea pe care i-a transmis-o de-a lungul timpului.