Au trecut 28 de ani de la cea mai gravă catastrofă aviatică din istoria României, când un avion Airbus 310 al companiei Tarom s-a prăbușit în dreptul localității Balotești, pe 31 martie 1995, la scurt timp după decolarea de pe aeroportul Otopeni, având destinația Bruxelles. Toți cei 60 de oameni aflați la bord, inclusiv 49 de pasageri și 11 membri ai echipajului, și-au pierdut viața în acest tragic accident.
**Detalii despre Accident**
Imediat după decolare, aeronava a intrat într-un picaj abrupt, iar piloții nu au reușit să redreseze avionul, care a căzut aproape vertical. Impactul a fost devastator, fără supraviețuitori. Ancheta a durat până în anul 2000, dar concluziile raportului final au fost făcute publice abia în 2014. Potrivit investigațiilor, tragedia a avut la bază două cauze principale: o problemă tehnică la motoarele aeronavei și o eroare umană.
**Cercetările și Teoriile Investigate**
Accidentul a fost intens studiat și a fost subiectul unui episod din seria „Dezastre în aer” de la National Geographic, difuzat pe 27 ianuarie 2019. În acest episod, anchetatorii Sorin Stoicescu și Aurelian Botezatu au oferit detalii despre evenimentele care au condus la prăbușirea avionului Tarom 371. Aeronava, pilotată de comandantul Liviu Bătănoiu și de secundul Ionel Stoi, s-a prăbușit la doar 3 kilometri de aeroport, în apropierea gării din Balotești.
La scurt timp după accident, a fost vehiculată ipoteza unui atentat terorist. Această teorie a fost investigată de FBI, prin intermediul agentului David Beisner, care a concluzionat că nu existau probe care să susțină ideea unui act criminal. Investigațiile românești, împreună cu cele realizate de experți din Franța și Belgia, au eliminat posibilitatea unei explozii la bord, toate ajungând la concluzia că nu s-a produs nicio detonare care să fi cauzat catastrofa.
**Problemele Tehnice Descoperite**
Anchetatorul Aurelian Botezatu a descoperit, analizând documentația de întreținere a aeronavei, că piloții au raportat în repetate rânduri probleme cu una dintre cele două manete automate de propulsie, în special cea a motorului stâng, care reglează puterea motoarelor. Această defecțiune a generat de-a lungul timpului propulsie asimetrică, inclusiv în timpul zborului 371. Problema nu se manifesta însă în mod constant și nu putea fi replicată la sol, ceea ce a împiedicat mecanicii Tarom să o remedieze eficient.
Pentru a evita situațiile periculoase, piloții au fost instruiți să manevreze manual aeronava imediat după decolare, menținând ambele manete la același nivel. Cu toate acestea, pe 31 martie 1995, sistemul automat al manetei stângi a cedat, determinând motorul să intre în ralanti și provocând asimetria fatală care a dus la prăbușirea avionului.
**Factorul Uman și Raportul Final**
Analizând datele din cutiile negre ale aeronavei, anchetatorii au descoperit că comandantului i s-a făcut rău în timpul zborului, fiind incapabil să acționeze pentru corectarea cursului avionului. Pe înregistrarea audio din cabina de pilotaj se poate auzi cum i se cere comandantului să retragă flapsurile, însă doar aceste componente au fost acționate, nu și voleții. În mod evident, comandantul își pierduse cunoștința, iar secundul, care nu a realizat imediat gravitatea situației, a intervenit prea târziu.
Raportul final al anchetei a identificat trei cauze principale ale accidentului: defectul tehnic al manetei stângi, incapacitatea comandantului de a reacționa din cauza stării sale de sănătate și eșecul secundului de a gestiona criza în mod eficient. În ultimele secunde înainte de prăbușire, copilotul și-a dat seama că nu mai are control asupra aeronavei, iar panică a cuprins echipajul.
**Urmările și Măsurile Luate**
După această tragedie, Airbus a emis două note de service în decurs de nouă luni, instruind operatorii de aeronave să remedieze problema manetei automate. În 1996, aceste măsuri au devenit obligatorii, iar incidentele de propulsie asimetrică la modelele Airbus A310 nu au mai fost raportate.
Această tragedie a rămas în memoria colectivă a României ca un simbol al importanței siguranței în aviație și al necesității unor măsuri preventive riguroase. Lecțiile învățate din accidentul de la Balotești au contribuit la îmbunătățirea standardelor de întreținere și operare a avioanelor, având ca scop prevenirea unor astfel de dezastre în viitor.