Ștefan Bănică, sincer despre mamele copiilor săi și rolul de tată: „Toate trei sunt femei frumoase” – o confesiune caldă despre familie, echilibru și maturitate
Într-un moment rar de sinceritate profundă, Ștefan Bănică a ales să vorbească deschis despre cele mai importante persoane din viața sa – copiii săi și femeile care i-au fost partenere și mame ale acestora. În cadrul podcastului moderat de Liana Stanciu, artistul a oferit publicului o latură vulnerabilă și matură, departe de strălucirea scenei.
O viață împărțită, dar cu sens
Având trei copii cu trei femei diferite, Ștefan Bănică a reușit ceea ce puțini bărbați aflați într-o astfel de situație reușesc cu adevărat: să vorbească cu respect și recunoștință despre fiecare dintre ele. Camelia Constantinescu, Andreea Marin și Lavinia Pîrva – trei nume, trei femei diferite, dar care au în comun faptul că i-au oferit darul suprem: un copil.
„Toate trei sunt femei frumoase”, a spus el cu eleganță, nu doar referindu-se la aspectul fizic, ci și la rolul important pe care l-au avut în formarea universului său familial. Prin aceste cuvinte, artistul a transmis clar că nu există loc de comparații, de orgolii sau reproșuri – ci doar recunoaștere și asumare.
Tată cu sufletul deschis
În ceea ce privește rolul său de tată, Ștefan Bănică s-a descris metaforic drept „roata ajutătoare” – o imagine simplă, dar care exprimă o filozofie părintească profundă. Nu își impune voința, nu dictează, ci oferă sprijin, direcție și libertate. Își dorește ca fiecare dintre copiii săi – Radu Ștefan, Ana Violeta și Alexandru – să crească în ritmul lor, să se descopere fără presiuni, dar știind mereu că el este acolo, cu brațele deschise.
Despre Alexandru, cel mai mic dintre copii, Ștefan a spus că „îi aduce aminte de el în copilărie”. O oglindă vie a trecutului său, un reminder tandru al inocenței de odinioară.
Timpul l-a transformat
Dincolo de faima, succes și zbuciumul mediatic, discursul lui Ștefan Bănică a trădat un om care a crescut, a învățat din fiecare etapă a vieții și a devenit un tată echilibrat și asumat. Relațiile sale nu au fost perfecte, dar rezultatul lor – copiii – sunt cele mai frumoase realizări.
Confesiunea lui e dovada că familia nu înseamnă doar convenții, ci și alegeri, echilibru și mult suflet. Și că un bărbat poate fi tată bun, chiar și în contexte atipice – dacă pune iubirea, respectul și răbdarea pe primul loc.
