Puțină lume știe ce se întâmplă în casele musulmane. Ei respectă multe tradiții, unele fiind chiar de neînțeles pentru lumea occidentală. Tradițiile într-o familie proaspăt întemeiată încep chiar din noaptea nunții cu o ciudățenie greu de înțeles.
Ritualul obligatoriu în noaptea nunții la musulmani este inspectarea patului nupţial. Mai exact, trebuie verificată lenjeria de pat, cearşafului. O mătușă participă la ceremonial, iar toți invitații de la nuntă așteaptă cu sufletul la gură anunțul oficial.
După petrecerea de după ceremonai de nuntă este dată o mică petrecere. La ea participă doar câţiva musafiri rămaşi la casa familiei mirelui după care urmează ceremonialul religios al căsătoriei, condus de un iman.
Mai demult cununia oficială putea fi ţinută oricând după cununia religioasă însă în zilele noastre cununia religioasă se poate face numai după cununia oficială. Cununia oficială se face de obicei în ziua în care familia mirelui şi familia miresei se adună pentru a face cumpărăturile pentru nuntă.
Cearşaful pătat cu sânge este o dovadă a virginităţii miresei. O mătuşa a mirelui sau o femeie apropiată acestuia, responsabilă cu organizarea nunţii constată dacă mireasă a fost virgină sau nu şi transmite vestea celor două familii.
Uneori, dacă mireasase dovedeşte a nu fi fost virgină în noaptea nunţii, acesta este trimisă înapoi părinţilor şi nunta se întrerupe.
În ziua de după nuntă este cunoscută sub diferite numiri: ziua vălului, dezvelirea feţei, punerea năframei sau acoperirea capului. Şi la acest ceremonial participă doar femei şi semnifică trecere miresei în rândul femeilor căsătorite.
Mai demult, de ziua vălului, mireasa era dusă la fântână satului să scoată apă, apoi era pusă să frământe aluat şi să prepare dulciuri, în general produse de patiserie şi toate acestea pentru a aduce bunăstare în noua familie. Acest obicei de ziua vălului miresei este mai rar practicat în zilele de azi, nunta terminându-se odată cu plecarea invitaţilor din noaptea nunţii.