Ce Mâncau Nicolae și Elena Ceaușescu de Revelion: Preparatul Preferat al „Tovarășului”
Au trecut 36 de ani de la moartea soților Ceaușescu, dar fascinația publicului pentru detaliile din viața privată a acestora rămâne vie. În special, curiozitatea privind modul în care își petreceau noaptea de Revelion, o sărbătoare încărcată de tradiții și simboluri, continuă să atragă atenția. În timp ce populația românească se confrunta cu penurii și dificultăți economice, Nicolae și Elena Ceaușescu, liderii supremi ai regimului comunist, aveau acces la resurse și privilegii rare pentru acea perioadă. Dar ce preparate culinare consumau aceștia în noaptea de Anul Nou?
Meniuri Tradiționale în Pachetul de Lux al Ceaușescu
Contrar imaginii populare care asociază mesele de Revelion ale elitei politice cu opulența excesivă, soții Ceaușescu preferau meniuri tradiționale, ancorate în gastronomia românească. În ciuda posibilității de a avea acces la ingrediente mai exotice sau rafinate, Nicolae și Elena optează pentru preparate care reflectau obiceiurile și gusturile locale.
Preparatul Preferat: Sarmalele, Deliciul Ceaușescu
Dintre toate mâncărurile consumate în noaptea de Revelion, sarmalele ocupau un loc deosebit de important pe masa Ceaușescu. Acestea erau preparate cu grijă și atenție, fiind considerate preferatele liderului comunist.
„Sarmalele erau preferatele soților Ceaușescu și se consumau cel mai rapid,” afirmă fiica lui Marin Ceaușescu, sursă citată în volumul „Nu regret, nu mă jelesc, nu strig”, citat de ziarul Gândul. Această preferință nu era doar o simplă alegere culinară, ci și o modalitate de a menține o anumită normalitate și tradiție în mijlocul unui regim autoritar.
Pregătirea Sarmalelor: Un Proces Elaborat
Sarmalele erau pregătite din carne de porc sau vită, amestecată cu orez, ceapă și diverse condimente, apoi înfășurate în foi de varză murată. Acestea erau fierte lent într-un sos bogat, adesea aromatizat cu smântână și mirodenii care le ofereau un gust inconfundabil. Pregătirea sarmalelor necesita timp și resurse, reflectând atenția acordată detaliilor și rafinamentului în meniurile Soților Ceaușescu.
Alte Preparate Tradiționale pe Masa de Revelion
Pe lângă sarmale, meniul Ceaușescu includea și alte mâncăruri tradiționale, menite să ofere o experiență culinară completă și autentică:
- Friptură: Preparată din carne de vită sau porc, friptura era adesea gătită la grătar și servită cu diverse garnituri, precum legume proaspete și cartofi.
- Pui la Ceaun: O rețetă simplă, dar gustoasă, puiul era gătit într-un ceaun mare, însoțit de legume și condimente care îi conferau o savoare aparte.
- Piftie: Un preparat tradițional, obținut din carne de porc fiartă, care se răcește și se transformă într-o gelatină consistentă, servită adesea cu muștar sau hrean.
- Salată de Boeuf: O salată bogată, preparată din carne de vită, legume fierte și maioneză, fiind un element esențial pe masa de sărbătoare.
Preferințele Culinare ale Elenei Ceaușescu
Elena Ceaușescu, partenera lui Nicolae, avea propriile preferințe culinare care contribuiau la diversitatea meniului de Revelion. Conform mărturiilor fiicei lui Marin Ceaușescu, Elena prefera preparatele tradiționale din pește, precum:
- Ciorba de Pește: O supă acră și aromată, preparată din pește proaspăt și legume, asezonată cu borș sau suc de lămâie.
- Plachia: Un fel de mâncare similară ciorbei de pește, dar mai consistentă, adesea gătită cu legume și mirodenii.
- Saramura: Un preparat în care peștele este marinat și gătit într-un sos sărat, servit alături de mămăligă sau pâine.
Băuturile de Alegere: Vin Alb și Țuică de Prună
Băuturile preferate ale Ceaușescu erau vinul alb și țuica de prună, fiartă și îndulcită. Acestea erau consumate cu moderație, reflectând un echilibru între gusturile personale și obiceiurile tradiționale de sărbătoare.
Pregătirea Mesei: O Seară Înainte de Sărbătoare
Meniul pentru Revelion era întocmit cu o seară înainte, iar bucătăreasa se ocupa de pregătirea mâncării pentru 8-15 persoane. Mesele erau încărcate cu ciorbe acrite, fripturi la grătar și praz umplut cu carne, toate gătite în cantități generoase pentru a asigura o masă abundentă și variată.
Contrastul Cu Populația Generală
În timp ce Nicolae și Elena Ceaușescu se delectau cu mâncăruri tradiționale și rafinate, majoritatea românilor trăiau în condiții de penurie, confruntându-se cu acces limitat la produse de bază și cu racionare alimentară. Acest contrast izbitor evidenția o realitate socială profund inegală, în care elitele politice se bucurau de privilegii rare pentru o perioadă în care populația generală trecea prin dificultăți economice severe.
Viața de Zi cu Zi a Ceaușescu și Elena
În spatele meselor fastuoase, viața de zi cu zi a Ceaușescusului era caracterizată de o rutină strictă și de un control riguros al informațiilor și al resurselor. Nicolae și Elena erau înconjurați de o echipă dedicată de personal, care se ocupa de pregătirea și servirea mesei, asigurându-se că toate detaliile erau perfecte și că luxul lor nu era ușor accesibil publicului.
Legende și Mărturii din Interiorul Palatului
Diversi foști servitori și colaboratori ai Ceaușescu au relatat despre atmosfera din palat și despre preparatele sofisticate care erau servite de Revelion. Unul dintre aceștia, preferând anonimatul, a declarat: „Masa era întotdeauna impecabilă, cu preparate care nu se regăseau în restaurantele obișnuite. Friptura de vită în sos de vin roșu era un adevărat deliciu, iar Elena avea mereu grijă ca totul să fie perfect.”
Concluzie
Mesele de Revelion ale lui Nicolae și Elena Ceaușescu reflectă nu doar preferințele culinare personale ale liderilor comuniști, ci și complexitatea și inegalitatea socială a regimului. În timp ce aceștia se bucurau de preparate tradiționale și rafinate, populația generală se confrunta cu penurii și dificultăți economice. Astfel, mesele festive ale „tovarășului” rămân o amintire a unei epoci marcate de contraste puternice și de diferențe sociale profunde, ilustrând complexitatea și ipocrizia regimului comunist român.