CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan privind subvențiile pentru centralele de apartament
Curtea Constituțională a României a respins contestația formulată de președintele Nicușor Dan împotriva legii care permite prelungirea cu încă doi ani a acordării unor forme de sprijin financiar pentru instalarea centralelor individuale de apartament.
Decizia a fost pronunțată miercuri, 15 iulie, iar judecătorii constituționali au stabilit că actul normativ este în acord cu Legea fundamentală. În consecință, legea își poate continua parcursul legislativ.
Proiectul fusese adoptat de Parlament în luna aprilie și permite autorităților locale să finanțeze centrale individuale în comunitățile mici, în care există mai puțin de 50 de utilizatori conectați la un anumit sistem.
Măsura a provocat controverse deoarece regulile europene limitează acordarea de stimulente financiare pentru instalarea centralelor care utilizează gaze naturale sau alți combustibili fosili.
Ce prevede legea adoptată de Parlament
Actul normativ permite primăriilor să continue finanțarea centralelor individuale pentru o perioadă suplimentară de doi ani, în anumite comunități de dimensiuni reduse.
Susținătorii măsurii consideră că aceasta poate reprezenta o soluție temporară pentru localitățile sau zonele în care sistemele centralizate de încălzire nu sunt disponibile, sunt greu de extins sau nu pot funcționa eficient din punct de vedere economic.
În schimb, criticii susțin că finanțarea unor noi centrale pe gaz contravine obiectivelor europene privind reducerea consumului de combustibili fosili și tranziția către sisteme de încălzire mai eficiente și mai puțin poluante.
Reglementările europene prevăd că, începând cu 1 ianuarie 2025, statele membre nu ar mai trebui să acorde stimulente financiare pentru instalarea centralelor autonome alimentate cu combustibili fosili. Excepțiile vizează, în principal, proiectele selectate pentru finanțare înainte de această dată.
Nicușor Dan a avertizat asupra riscurilor pentru România
Președintele României a sesizat Curtea Constituțională, susținând că prelungirea sprijinului financiar ar încălca obligațiile asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Administrația Prezidențială a avertizat că menținerea acestor subvenții poate expune țara unor riscuri financiare și de imagine.
Potrivit argumentelor formulate în sesizare, nerespectarea normelor europene ar putea avea consecințe asupra investițiilor în modernizarea sistemelor centralizate de încălzire și, în cele din urmă, asupra costurilor suportate de populație.
Șeful statului a susținut că adoptarea legii în forma actuală poate crea un precedent periculos din perspectiva respectării statului de drept și a principiului priorității legislației europene.
Sesizarea invoca articolul 148 din Constituție, care stabilește obligația autorităților române de a respecta tratatele și normele obligatorii ale Uniunii Europene.
Argumentele prezentate în sesizarea adresată CCR
Președintele a contestat modificarea introdusă de Camera Deputaților în legea de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 16/2025.
Potrivit sesizării, prelungirea cu doi ani a sprijinului financiar pentru centralele pe combustibili fosili ar nesocoti prevederile directivei europene referitoare la performanța energetică a clădirilor.
„Prin conținutul său normativ, completarea adusă de Camera Deputaților în cuprinsul Legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 16/2025 nesocotește directiva europeană, prelungind cu doi ani acordarea măsurilor financiare de sprijin”, se arată în documentul transmis Curții Constituționale.
Administrația Prezidențială a susținut că actul normativ ar încălca mai multe prevederi constituționale referitoare la respectarea legii, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, aplicarea legislației europene și obligația statului de a proteja mediul.
CCR a decis că legea este constituțională
Judecătorii Curții Constituționale au respins obiecția formulată de președinte și au stabilit că legea care modifică regulile privind reabilitarea termică a clădirilor și acordarea sprijinului financiar este constituțională.
Decizia CCR nu stabilește dacă măsura este oportună din punct de vedere economic sau energetic, ci doar dacă prevederile contestate respectă Constituția României.
După publicarea motivării, vor putea fi cunoscute în detaliu argumentele pentru care Curtea a respins criticile formulate de șeful statului.
România este vizată de o procedură europeană
În sesizarea sa, Nicușor Dan a atras atenția că România se află deja în atenția instituțiilor europene pentru neîndeplinirea unor obligații privind performanța energetică a clădirilor.
O procedură de infringement poate fi inițiată atunci când Comisia Europeană consideră că un stat membru nu aplică în mod corect legislația comunitară.
Dacă situația nu este remediată, procedura poate avansa și poate ajunge în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. În anumite condiții, statul vizat poate fi obligat să plătească sancțiuni financiare.
Administrația Prezidențială consideră că prelungirea subvențiilor pentru centralele pe gaz poate complica suplimentar relația României cu instituțiile europene în acest domeniu.
Viitorul centralelor de apartament rămâne incert
Deși legea a trecut de controlul de constituționalitate, dezbaterea privind centralele individuale este departe de a fi încheiată.
La nivel european, direcția generală este orientată către reducerea utilizării combustibililor fosili în clădiri, creșterea eficienței energetice și extinderea soluțiilor de încălzire cu emisii mai reduse.
În România, situația diferă de la un oraș la altul. În unele localități există sisteme centralizate funcționale, iar în altele locuitorii depind în mare măsură de centralele individuale.
Specialiștii avertizează că trecerea către alte soluții trebuie realizată gradual și trebuie însoțită de investiții în rețele, izolarea clădirilor și tehnologii alternative de încălzire.
Costurile reprezintă una dintre principalele preocupări ale populației. Înlocuirea centralelor clasice cu sisteme mai eficiente poate presupune investiții semnificative, dificil de suportat fără programe publice de finanțare.
Ce se întâmplă după decizia Curții
După respingerea sesizării, legea poate fi trimisă spre promulgare. Odată intrată în vigoare, autoritățile locale eligibile vor putea aplica prevederile referitoare la sprijinul financiar pentru centralele individuale, în limitele și condițiile stabilite de actul normativ.
Rămâne însă de văzut cum va fi aplicată măsura în raport cu obligațiile europene și dacă instituțiile de la Bruxelles vor solicita modificări suplimentare.
Decizia CCR rezolvă disputa din punct de vedere constituțional, dar nu încheie discuția privind compatibilitatea politicii de subvenționare cu obiectivele europene de mediu și energie.
Autoritățile române vor trebui să găsească un echilibru între nevoile imediate ale comunităților mici, costurile suportate de populație și angajamentele privind reducerea utilizării combustibililor fosili.