Anul 2024 a fost declarat oficial cel mai călduros din istoria măsurătorilor meteorologice din România, conform Ministerului Mediului. Temperaturile extreme, frecvența fenomenelor meteorologice severe și impactul semnificativ asupra mediului și economiei au subliniat gravitatea efectelor schimbărilor climatice, atrăgând atenția asupra necesității unor măsuri urgente pentru atenuarea acestora.
Temperaturi record și fenomene extreme
Vara anului 2024 a stabilit noi maxime istorice, cu temperaturi de 41,7°C înregistrate în iulie la Cernavodă și 41,1°C în august la Zimnicea. Perioadele de caniculă persistentă au fost însoțite de 15 coduri roșii de avertizare, inclusiv cel mai timpuriu cod roșu emis vreodată, în perioada 22-23 iunie. Temperatura medie anuală a fost de 12,99°C, marcând o abatere termică de +2,72°C față de media perioadei 1991-2020.
Iarna 2023-2024 a fost, de asemenea, cea mai caldă din istorie, cu o temperatură medie de 3,66°C și o abatere de +3,85°C față de normalul climatic. Alte luni, precum februarie (+7°C), martie (+3,4°C) și aprilie (+3,1°C), au continuat să depășească semnificativ normele climatice. În acest context, 2024 a devenit și cel mai cald an înregistrat la nivel global, fiind primul în care temperatura medie globală a depășit pragul de +1,5°C peste nivelul preindustrial, conform Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S).
Seceta și impactul asupra agriculturii
Deficitele de precipitații din lunile mai-august au amplificat starea de secetă pedologică extremă în aproape toate regiunile agricole ale țării. Cu o medie anuală de doar 569 l/mp, 2024 a fost al cincilea an cel mai secetos din ultimele decenii, afectând grav producția agricolă și resursele de apă. Seceta a fost însoțită de o creștere semnificativă a frecvenței fenomenelor extreme, inclusiv 166 de alerte generale și 3.063 de avertizări now-casting, dintre care 81 de cod roșu.
Declarațiile oficialilor și necesitatea unor măsuri urgente
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a atras atenția asupra efectelor tot mai periculoase ale schimbărilor climatice, subliniind necesitatea regândirii strategiilor de mediu. „Aceste recorduri climatice ne îngrijorează profund. Suntem într-o eră a fenomenelor meteo extreme, iar criza climatică necesită răspunsuri urgente. Trebuie să investim în tehnologii inovatoare, să adaptăm managementul resurselor și să extindem suprafețele împădurite pentru a combate efectele devastatoare ale schimbărilor climatice”, a declarat ministrul.
Impact global și apel la acțiune
Datele globale din 2024 confirmă o accelerare alarmantă a schimbărilor climatice, marcate de furtuni, inundații, secete și incendii de vegetație. Depășirea pragului de +1,5°C peste nivelul preindustrial reprezintă un semnal clar că acțiunile pentru combaterea încălzirii globale sunt mai urgente ca niciodată.
România, ca parte a acestui context global, se confruntă cu un viitor incert, în care adaptarea și atenuarea impactului climatic sunt esențiale pentru protejarea economiei, mediului și vieților oamenilor. Anul 2024 marchează un punct critic în istoria climei, fiind un apel puternic pentru acțiune imediată, atât la nivel național, cât și global.