Într-o intervenție pentru emisiunea „News Pass”, moderată de Laura Chiriac pe B1 TV, gazetarul Cristian Tudor Popescu a comentat decizia recentă de convocare a rezerviștilor, precum și alte aspecte legate de funcționarea Armatei Române, inclusiv percepția publică și lipsa de transparență în anumite structuri ale acesteia.
„O acțiune fără miză reală”
Cristian Tudor Popescu a criticat decizia convocării rezerviștilor, considerând-o o inițiativă lipsită de eficiență practică, cu scop mai degrabă simbolic decât strategic:
„Este o măsură cu rol decorativ. În cazul unui conflict real, România ar trebui să se bazeze pe forțe profesioniste bine antrenate și dotate cu tehnologie modernă, nu pe rezerviști chemați simbolic la exerciții”, a spus gazetarul.
El a făcut referire la declarațiile recente ale șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care afirma că România ar putea rezista unui eventual atac, într-un scenariu similar cu cel al Ucrainei. Potrivit lui Popescu, convocarea rezerviștilor pare să fi apărut imediat după aceste declarații, într-un context menit să sugereze un front unit în jurul autorităților.\
Corupția în sistem, o vulnerabilitate strategică
Gazetarul a atras atenția asupra unei alte probleme majore, pe care o consideră adevărata vulnerabilitate a apărării naționale: lipsa de transparență și suspiciunile de corupție în interiorul sistemului militar.
„Dacă analizăm frecvența cu care apar anchete în alte domenii publice – politică, sănătate, educație – observăm că Armata Română a fost mult timp ferită de astfel de investigații. Situația pare să se schimbe abia recent”, a punctat Cristian Tudor Popescu.
El a făcut referire directă la cazul generalului Florentina Ioniță, care face obiectul unor cercetări, menționând că este un exemplu al modului în care anumite funcții pot fi folosite în scopuri personale, fără o supraveghere eficientă.
Percepția publică și influența instituțiilor de forță
Popescu a subliniat și un aspect de mentalitate colectivă: încrederea ridicată de care se bucură instituții precum Armata și Biserica poate indica, în opinia sa, o preferință pentru structuri autoritare, în detrimentul unui dialog democratic.
„Atunci când armata este percepută ca un garant absolut al stabilității, fără spațiu pentru întrebări sau verificări, se poate ajunge la un dezechilibru în raportul între puterile statului și cetățean. Asta nu înseamnă democrație, ci o zonă de risc pentru ea.”
În încheiere, Cristian Tudor Popescu și-a exprimat speranța că autoritățile – inclusiv administrația prezidențială, aflată sub conducerea lui Nicușor Dan – vor încuraja o abordare mai riguroasă în ceea ce privește integritatea sistemelor publice, inclusiv cel militar.
Concluzie
Declarațiile lui Cristian Tudor Popescu ridică semne de întrebare privind direcția în care se îndreaptă sistemul național de apărare. Într-un context regional tensionat, transparența și eficiența instituțiilor devin esențiale nu doar pentru siguranța națională, ci și pentru încrederea cetățenilor.
