Cu cine votăm duminică. Vezi mai jos Care sunt partidele pro-europene și anti-europene de la alegerile parlamentare

Alegeri parlamentare 1 decembrie: 31 de partide și alianțe înscrise, alături de 19 organizații ale minorităților naționale

Pe 1 decembrie, România își va alege membrii viitorului Parlament, într-un scrutin ce reunește 31 de partide și alianțe politice, precum și 19 organizații ale minorităților naționale, conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central. Mai jos sunt prezentate defalcările privind partidele pro-europene și anti-europene, alături de numărul candidaților fiecărui partid, ordonați descrescător.

Partide pro-europene

Numărul candidaților: PSD (Partidul Social Democrat): 639, PNL (Partidul Național Liberal): 630, Forța Dreptei: 619, UDMR (Uniunea Democrată Maghiară din România): 596, USR (Uniunea Salvați România): 589, Partidul Social Democrat Independent: 477, Partidul România în Acțiune: 424, Partidul Social Democrat Unit: 329, REPER: 273, Dreptate și Respect în Europa pentru Toți (DREPT): 263, Alianța Național Creștină: 244, Partidul Ecologist Român: 128, SENS (Sănătate Educație Natură Sustenabilitate): 100, Partidul Noua Românie: 73, Liga Acțiunii Naționale: 64, Partidul Verde: 10, Uniunea Geto-Dacilor: 8, Partidul Patria: 7, Partidul Dreptății: 4, Partidul Pensionarilor Uniți: 1, Partidul Phralipe al Romilor: 1.

Candidaturi remarcabile: La SENS, unul dintre cei mai cunoscuți membri este Nicu Ștefănuță, vicepreședinte în Parlamentul European. La REPER, candidații notabili includ foștii europarlamentari Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru. Partidul DREPT îl are în fruntea listei pentru Camera Deputaților în București pe fostul europarlamentar Vlad Gheorghe. La Iași, lista USR este deschisă de deputata Cosette Chichirău, iar Sanda Nicola, fostă jurnalistă, conduce lista Partidului România în Acțiune pentru Camera Deputaților în București.

Partide anti-europene

Numărul candidaților: SOS România: 636, AUR (Alianța pentru Unirea Românilor): 621, Partidul Național Conservator Român: 435, România Socialistă: 333, Alternativa pentru Demnitate Națională: 294, Patrioții Poporului Român: 172, Partidul Oamenilor Tineri (POT): 149, Partidul Republican din România: 25, Partidul Oamenilor Credincioși: 14, PNȚCD (Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat): 10.

Reguli electorale și norma de reprezentare

Alegerile parlamentare din România sunt organizate în sistem proporțional, iar pentru a intra în Parlament, partidele trebuie să obțină: pragul electoral de 5% din voturile exprimate la nivel național sau minimum 20% din voturile din patru circumscripții electorale.

Norma de reprezentare diferă pentru cele două camere ale Parlamentului: Camera Deputaților: 1 deputat pentru fiecare 73.000 de locuitori. Senat: 1 senator pentru fiecare 168.000 de locuitori.

Alegerile din acest an aduc în prim-plan o competiție intensă, marcând un moment important pentru viitorul politic al României.

Mesaj de neutralitate politică

Dorim să vă informăm că platforma noastră este neutră din punct de vedere politic și nu sprijină niciun partid sau ideologie politică. Toate știrile și informațiile publicate sunt preluate din surse externe, având ca scop doar informarea publicului. Ne angajăm să menținem o perspectivă obiectivă și echilibrată în tot conținutul pe care îl distribuim. Vă mulțumim pentru încredere!

Disclaimer: Site-ul nostru este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie politică.