Casa lui Horia Moculescu, situată în centrul Capitalei, în apropierea Parcului Cișmigiu, este mai mult decât o simplă locuință — este un spațiu cu o încărcătură emoțională și istorică puternică, un adevărat refugiu al memoriei artistului.
Apartamentul are o suprafață generoasă, în jur de 142 de metri pătrați, și este compartimentat cu rafinament. Există un living spațios, o sufragerie distinctă, două camere de zi, două bucătării, două balcoane, un hol principal și un hol secundar, o baie mare, o toaletă de serviciu și chiar o mică cămăruță auxiliară. Această dispunere neobișnuită sugerează un spațiu gândit nu doar pentru locuit, ci și pentru colectarea amintirilor și a obiectelor semnificative.
Decorul interior reflectă gustul lui Moculescu pentru eleganță clasică și nostalgia epocilor trecute. Mobilierul este masiv, multe piese par să fi rezistat decadelor — scaune și fotolii retro dau tonul unei atmosfere boeme. În sufragerie, un candelabru din cristal adaugă un plus de rafinament și lumină caldă, iar pereții sunt decorați cu fotografii vechi, tablouri și suveniruri adunate de-a lungul vieții. Holul este dominat de o oglindă imensă, care amplifică senzația de spațialitate, iar biblioteca lui Moculescu e plină ochi: volume vechi, bibelouri și obiecte de colecție spun povestea unui om profund atașat de trecut și de amintiri.
Atmosfera din casă este adesea descrisă ca fiind caldă, intimă, aproape ca un „muzeu personal”. Nu a fost niciodată un loc agresiv modernizat — artistul a preferat să păstreze farmecul și caracterul original al locuinței, fără să o transforme într-un spațiu minimalist sau ultra-contemporan.
În ceea ce privește moștenirea, fiica lui, Nidia, este văzută ca principala moștenitoare a acestei locuințe emblematice. Locuința nu reprezintă doar un bun imobiliar, ci și o întrupare a memoriei tatălui său: pentru Nidia, apartamentul este o legătură vie cu moștenirea artistică și personală a lui Moculescu. Este probabil ca acest spațiu să îi rămână, astfel încât să păstreze atât valoarea materială, cât și semnificația sentimentală.
Casa din centrul Capitalei devine astfel nu doar o parte importantă a averii lui Moculescu, dar și un simbol al moștenirii sale — un loc ce păstrează poveștile, pasiunile și amintirile unui mare compozitor.