Cutremur în politică. A apărut primul sondaj după moțiune. Ilie Bolojan e…Vezi mai mult

Primul sondaj realizat după moțiunea de cenzură PSD–AUR arată o modificare importantă în preferințele electorale pentru alegerile parlamentare. AUR își păstrează prima poziție, în timp ce PNL urcă peste PSD și ajunge pe locul al doilea în intențiile de vot.

Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Cine conduce în intențiile de vot

AUR rămâne pe primul loc în opțiunile pentru parlamentare, cu un scor aflat într-un interval relativ stabil, între 38% și 41%. Diferențele țin, în principal, de nivelul de mobilizare al alegătorilor.

PNL urcă pe poziția a doua, cu un scor estimat între 20% și 22%. Creșterea este semnificativă, de aproximativ cinci puncte față de luna precedentă.

PSD coboară pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 13% și 17%, ceea ce indică o scădere de aproximativ trei puncte comparativ cu luna aprilie.

USR se situează în jurul pragului de 10%, în ușor recul față de lunile anterioare, în timp ce UDMR rămâne în zona sa obișnuită, între 3% și 5%.

În funcție de scenariile de prezență la vot, diferența dintre PNL și PSD variază. La nivelul respondenților care indică o opțiune de vot, distanța este de aproximativ trei puncte. În rândul alegătorilor considerați mobilizați, diferența crește la peste opt puncte.

Tendințe și mobilizarea electoratului

Comparativ cu aceeași perioadă din mai 2025, scorurile AUR, PSD și UDMR se află aproape de nivelurile de atunci. PNL înregistrează însă o creștere de aproximativ patru puncte, în timp ce USR pierde aproape două puncte.

Participarea declarată la vot rămâne ridicată. Pe scala de la 1 la 10 privind disponibilitatea de a merge la urne, 67,4% dintre respondenți au ales varianta 10, adică „sigur da”. La polul opus, 15,2% au indicat varianta 1. Celelalte trepte ale scalei adună procente mai mici, iar 1,5% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.

Potrivit interpretării asociate sondajului, moțiunea de cenzură a produs o polarizare puternică în societate, iar această tensiune politică ar fi contribuit la creșterea PNL. Partidul ar fi fost tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat.

În măsurătorile lunare, INSCOP indică o stabilitate relativă a AUR, care s-a menținut între 37% și 41% în perioada noiembrie 2025 – mai 2026. PNL a urcat în ultimele luni de la aproximativ 14–15% la peste 20%, în timp ce PSD a oscilat între 13% și 20%. USR a pierdut câteva puncte în cursul anului 2026.

Raportat strict la respondenții care au exprimat o opțiune pentru un partid, indiferent de cât de siguri sunt că vor merge la vot, distribuția din mai 2026 arată astfel: AUR are 38,2%, față de 37% în aprilie; PNL ajunge la 20,3%, față de 15,5% luna trecută; PSD scade la 17,5%, de la 20,1%; iar USR ajunge la 10%, față de 12,7% în aprilie.

UDMR este cotat cu 5%, față de 4,3% în aprilie. SOS România se află la 2,9%, SENS la 2,5%, iar POT la 1,9%. Candidații independenți și categoria „alt partid” sunt fiecare la 0,9%.

Rezultatele pot varia în funcție de modelarea mobilizării la vot și de modul în care sunt distribuiți respondenții indeciși, însă tendința principală indică o reașezare a raportului de forțe între PNL și PSD după moțiunea de cenzură.