Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au luat, sâmbătă, 5 octombrie 2024, o decizie de mare impact pentru scena politică românească: candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2024 a fost respinsă. Această hotărâre este definitivă și urmează să fie comunicată Biroului Central Electoral (BEC), ceea ce înseamnă că politiciana nu mai are cale de atac. Decizia a fost primită cu reacții vehemente din partea Dianei Șoșoacă, care a susținut că acest gest reprezintă o lovitură dură nu doar împotriva sa, ci și împotriva națiunii române.
### Lovitură pentru Diana Șoșoacă: Candidatura respinsă din nou
La o zi după ce Curtea Constituțională a respins candidatura sa, Diana Șoșoacă a încercat din nou să intre în cursa prezidențială. Potrivit unui comunicat emis de Biroul Electoral Central (BEC), politiciana și-a depus, duminică, 6 octombrie, o nouă cerere de înscriere la alegeri. Totuși, deși și-a depus candidatura în termenul legal, aceasta nu a venit cu un set nou de semnături, ci cu aceleași semnături pe care le-a depus inițial. În mod inevitabil, această acțiune a fost respinsă, iar BEC a confirmat că Diana Șoșoacă nu poate candida la alegerile prezidențiale din 2024.
Președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, care este și membru al BEC, a explicat că politiciana și-a depus dosarul de candidatură la ora 23:50, la doar zece minute înainte de expirarea termenului limită de depunere, care era fixat la miezul nopții. Deși dosarul a fost depus în termen, acesta nu conținea semnături, ceea ce l-a făcut invalid. Greblă a subliniat că BEC a avut 24 de ore pentru a analiza dosarul și că duminică, la ora 18:00, s-a discutat și respins candidatura Dianei Șoșoacă. În aceeași ședință, s-a discutat și dosarul de candidatură al lui Ludovic Orban, depus la BEC cu o zi înainte.
### Decizia CCR: Excluderea Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială
Pe 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională a decis în cadrul unei ședințe oficiale să respingă candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, în urma mai multor contestații depuse împotriva acesteia. Potrivit deciziei CCR, două contestații au fost admise, cea a Amaliei Bellantoni și cea a lui Mihai Gheorghe Ursa. Votul în plenul CCR a fost unul strâns, 5-2, ceea ce a dus la anularea deciziei Biroului Electoral Central din 3 octombrie, prin care candidatura Dianei Șoșoacă fusese inițial acceptată.
Motivele invocate de judecătorii CCR pentru respingerea candidaturii au inclus declarațiile controversate făcute de Diana Șoșoacă pe rețelele sociale, care ar fi reprezentat un atac la adresa siguranței naționale și a statului român. De asemenea, comportamentul public al acesteia a fost considerat ca fiind contrar principiilor Constituției României. Respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă a fost un moment semnificativ, mai ales că politiciana fusese privită de unii susținători drept un candidat naționalist cu șanse reale de a atrage un segment considerabil din electorat.
### Contextul deciziei și alte candidaturi discutate
Decizia Curții Constituționale nu a vizat doar candidatura Dianei Șoșoacă. În aceeași ședință, judecătorii au analizat și alte contestații privind candidaturile la alegerile prezidențiale din 2024. CCR a respins contestația formulată de Șerban Sanda Puica împotriva candidaturii lui Nicolae-Ionel Ciucă, dar și contestațiile împotriva candidaturii lui Kelemen Hunor și Miron Cozma.
De asemenea, Curtea a amânat pentru o dată ulterioară dezbaterile referitoare la contestațiile împotriva candidaturilor lui Mircea-Dan Geoană și Ludovic Orban. Aceasta arată complexitatea procesului electoral și faptul că deciziile legate de înregistrarea candidaturilor implică o analiză detaliată a fiecărui dosar în parte.
### Reacția Dianei Șoșoacă: Acuzații și apel la proteste
După ce decizia CCR a fost făcută publică, Diana Șoșoacă a reacționat dur, așa cum era de așteptat. Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, politiciana a acuzat sistemul de justiție de corupție și a catalogat hotărârea Curții ca fiind „acapararea totală a justiției și omorârea națiunii române.” Diana Șoșoacă a susținut că nu a fost citată în mod corespunzător și că toate drepturile sale procesuale au fost grav încălcate.
În mesajul său, politiciana a făcut apel la susținătorii săi să iasă în stradă pentru a protesta împotriva ceea ce a numit o „injustiție.” De asemenea, ea a subliniat că, în opinia sa, este singurul candidat naționalist care ar fi avut șanse reale să câștige aceste alegeri, atacând direct sistemul politic și juridic românesc pentru că i-a blocat accesul la competiția electorală.
### Concluzie: O decizie cu impact major asupra scenei politice
Respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2024 reprezintă un moment de cotitură pentru politica românească. Decizia CCR, bazată pe contestațiile depuse împotriva politicienei, a fost una care a ridicat multe întrebări privind modul în care sunt gestionate candidaturile și respectarea criteriilor constituționale. Pe de altă parte, reacția Dianei Șoșoacă arată că această decizie va avea un ecou puternic în rândul susținătorilor săi, iar apelul său la proteste ar putea genera tensiuni suplimentare în perioada electorală.
În același timp, acest caz subliniază complexitatea procesului electoral din România și nevoia de a respecta procedurile legale și constituționale atunci când vine vorba de candidaturi la cea mai înaltă funcție în stat. Deși respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă este definitivă, politiciana rămâne o voce puternică pe scena politică și socială din România, iar următoarele mișcări ale sale sunt așteptate cu interes de către susținători și critici deopotrivă.