De ce și-a botezat Silviu Prigoană copiii Honorius, Silvius și Maximus:

Silviu Prigoană: O viață plină de încercări, moștenită în numele tradiției și al familiei

Silviu Prigoană, o personalitate marcantă în lumea afacerilor și politicii din România, a lăsat în urmă o poveste de viață impresionantă, plină de momente dramatice și de realizări. Decesul său neașteptat la doar 60 de ani, cauzat de un infarct miocardic, a adus o pierdere profundă pentru familie, prieteni și pentru cei care l-au cunoscut. Moștenirea sa, însă, trăiește mai departe prin cei patru copii ai săi, ale căror nume latinești reflectă pasiunea sa pentru istorie și tradiție.


Numele latinești: Un omagiu adus moștenirii culturale

Prigoană, un mare pasionat de istorie, a ales pentru primii trei fii ai săi – Honorius, Silvius și Maximus – nume cu rezonanță latină, inspirate de rădăcinile culturale ale poporului român.

„Fiind un popor latin, mi s-a părut firesc să le dau copiilor mei nume care să reflecte această moștenire. Istoria a fost mereu o sursă de inspirație pentru mine, iar numele lor reprezintă valori care au rezistat în timp,” declara Prigoană cu ani în urmă.

Alegerea numelor nu a fost doar o decizie estetică, ci și o declarație de respect pentru trecut și dorința de a menține vie legătura cu moștenirea culturală a României.


O viață marcată de pierderi și renașteri

Un moment definitoriu în viața lui Prigoană a fost pierderea primei sale soții, alături de care a avut doi fii, Honorius și Silvius. În 1994, tragedia a lovit familia, soția sa pierzând lupta cu o boală incurabilă.

„Ea era subinginer, eu lucram ca muncitor necalificat. Am trăit o poveste simplă, dar frumoasă, până când boala a schimbat totul. Medicina nu era atunci la nivelul de azi, iar în șase luni am pierdut-o,” rememora Prigoană, cu durere în suflet.

Cu toate acestea, el a găsit puterea de a merge mai departe, crescându-și copiii și luptând să le ofere o viață cât mai bună.


O familie extinsă și relații tumultuoase

După patru ani, Prigoană s-a recăsătorit cu Delia Gabriela, dar relația lor nu a rezistat. Ulterior, a început o poveste intens mediatizată cu Adriana Bahmuțeanu, care a devenit a treia sa soție. Relația lor a fost caracterizată de numeroase despărțiri și împăcări, dar și de nașterea a doi fii, Maximus și Eduard.

Chiar dacă viața sa amoroasă a fost adesea în centrul atenției publice, Prigoană a rămas un tată dedicat. Alegerea numelor pentru toți cei patru copii a fost o reflecție a dragostei sale pentru istorie și a dorinței de a le oferi o identitate aparte.


Un tată devotat și moștenirea spirituală

Relația cu copiii săi a fost mereu prioritară pentru Prigoană. De la alegerea numelor latinești care exprimă forță și tradiție, până la sprijinul oferit acestora în momentele dificile, el a demonstrat că familia a fost mereu pe primul loc în viața sa.

Honorius, Silvius, Maximus și Eduard nu doar că duc mai departe numele primite, ci și valorile insuflate de tatăl lor: respectul pentru cultură, importanța educației și puterea de a depăși dificultățile vieții.


Moartea sa: Un gol imens pentru cei dragi

Decesul brusc al lui Silviu Prigoană a lăsat în urmă o durere profundă pentru familie și apropiați. În ciuda personalității sale energice și a activității continue, infarctul miocardic a fost o lovitură neașteptată.

„Prigoană a fost un om puternic, dar și extrem de sensibil. Și-a dedicat viața familiei și a încercat mereu să ofere ce e mai bun celor dragi,” a declarat un apropiat al familiei.


Lecția unei vieți trăite intens

Silviu Prigoană a fost un exemplu de reziliență și pasiune. Alegerea numelor copiilor săi, implicarea constantă în viața lor și capacitatea de a trece peste tragedii personale îl definesc ca pe un om care a prețuit tradiția și familia mai presus de orice.

Astăzi, povestea sa rămâne o sursă de inspirație, iar moștenirea sa spirituală este purtată mai departe de cei patru copii, care continuă să onoreze valorile insuflate de tatăl lor.

Disclaimer: Site-ul nostru este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie politică.