România a reușit să reducă semnificativ deficitul bugetar în primul trimestru al anului 2026, însă economiștii avertizează că rezultatul reprezintă doar o etapă intermediară. Măsurile aplicate de Guvernul condus de Ilie Bolojan au început să producă efecte, dar statul trebuie să continue reformele pentru a evita probleme financiare mult mai grave.
Potrivit datelor Eurostat, deficitul bugetar al României a ajuns la 3,6% în primul trimestru din 2026. Prin comparație, în aceeași perioadă din 2025, acesta se situa la aproximativ 9%, iar la finalul anului trecut era de 7,5%.
Scăderea este importantă, însă ținta stabilită pentru întregul an este un deficit de 6,2%. Pe termen mai lung, România trebuie să ajungă la limita de 3% din Produsul Intern Brut prevăzută de tratatele europene.
Economistul Andrei Caramitru consideră că îmbunătățirea nu se bazează încă pe o reformă structurală profundă. O parte din reducerea deficitului provine din majorarea taxelor, o altă parte din înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor, iar o altă componentă este legată de scăderea numărului de angajați din sectorul public.
Guvernul a majorat TVA, a crescut în două etape accizele pentru carburanți și țigări, a introdus o taxă suplimentară pentru bănci și a majorat impozitarea jocurilor de noroc. În paralel, pensiile și salariile din sistemul bugetar au fost înghețate.
În opinia economistului, aceste măsuri au stabilizat temporar situația, însă nu au rezolvat problemele de fond. Statul continuă să aibă cheltuieli ridicate, o administrație supradimensionată, numeroase companii publice dependente de subvenții și dificultăți majore în colectarea taxelor.
Andrei Caramitru identifică trei domenii principale în care se pierd sume uriașe. Primul este administrația locală, către care Guvernul transferă anual aproximativ 69 de miliarde de lei. În această sumă intră finanțările prin programul „Anghel Saligny”, dar și banii destinați unor localități depopulate care nu ar mai îndeplini criteriile necesare pentru statutul administrativ actual.
A doua problemă este evaziunea fiscală din zona TVA, estimată la aproximativ 50 de miliarde de lei. Economistul susține că o parte importantă a acesteia este legată de activitatea din Portul Constanța și de punctele vamale.
A treia zonă este reprezentată de cele aproximativ 1.400 de companii de stat. Subvențiile acordate acestora ar putea ajunge, potrivit estimărilor sale, la alte 50 de miliarde de lei.
Caramitru consideră că România ar trebui să reformeze administrația, să privatizeze sau să închidă societățile publice care nu sunt esențiale și să păstreze doar un număr redus de companii strategice. În opinia sa, existența a 1.400 de firme controlate de stat este greu de justificat într-o economie modernă.
O altă vulnerabilitate este nivelul redus al veniturilor fiscale. România colectează din taxe și impozite aproximativ 28,8% din PIB. Procentul este mai mic decât în Bulgaria, unde nivelul ajunge la 30,5%, dar și mult sub cel înregistrat în Polonia, Germania, Italia sau Franța.
Economistul avertizează că România nu își mai permite cheltuieli electorale sau noi promisiuni fără acoperire. Statul depinde de împrumuturi pentru a-și finanța deficitul, iar pierderea încrederii creditorilor ar putea produce efecte extrem de rapide.
„Dacă creditorii se supără, îți închid lumina în trei săptămâni”, a avertizat Andrei Caramitru, referindu-se la riscul ca România să nu mai poată obține finanțare în condiții acceptabile.
Acesta a comparat deficitul României cu cel al Rusiei, țară aflată în război, care a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 2,6% din PIB. Potrivit economistului, România are o situație mai dificilă, chiar dacă beneficiază și de fonduri europene.
O provocare suplimentară va apărea în anul 2027, după încheierea finanțărilor prin PNRR. În acel moment, statul va trebui să găsească alte surse de bani, iar presiunile asupra bugetului ar putea crește considerabil.
Caramitru estimează că discuțiile privind bugetul pentru 2027 ar putea provoca tensiuni majore între partidele politice. România trebuie să evite retrogradarea ratingului de țară în categoria nerecomandată investițiilor, deoarece o asemenea decizie ar majora puternic dobânzile și costurile împrumuturilor.
Economistul a amintit exemplele Marii Britanii, Greciei și Turciei pentru a arăta cât de repede pot reacționa piețele atunci când investitorii își pierd încrederea. Deprecierea monedei, reducerea veniturilor populației și dificultățile în plata salariilor și pensiilor sunt printre riscurile unei crize bugetare severe.
Consultantul fiscal Emilian Duca consideră, la rândul său, că reducerea deficitului reprezintă un semnal încurajator. El subliniază însă că efortul a fost suportat în mare măsură de sectorul privat, fără o restructurare reală a instituțiilor publice.
În opinia sa, România a făcut un prim pas pozitiv și, pentru prima dată după mult timp, pare să respecte angajamentele privind reducerea deficitului. Evoluția viitoare va depinde însă de continuarea reformelor și de adoptarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor asumate prin PNRR.
Emilian Duca estimează că PSD va ajunge să voteze proiectele necesare, chiar dacă partidul ezită să își asume reformele incluse în programul de guvernare. Consultantul consideră că absența miniștrilor PSD din Guvernul interimar ar putea facilita îndeplinirea țintelor bugetare.
Scăderea deficitului arată că măsurile adoptate până acum au avut efect, însă economiștii avertizează că adevărata reformă trebuie să înceapă în administrația publică, în companiile de stat și în sistemul de colectare a taxelor. Fără aceste schimbări, povara va continua să fie transferată către mediul privat și către populație.
Ce măsuri dure ar putea urma și de ce avertizează economiștii că România se apropie de un moment decisiv? Citește analiza completă în linkul din primul comentariu.