Dezvăluiri făcute de o filipineză care susține că ar fi lucrat pentru Lia Savonea: „Venea supărată… eu plângeam”
O femeie de origine filipineză a făcut declarații tulburătoare despre perioada în care susține că a lucrat ca menajeră pentru judecătoarea Lia Savonea, una dintre cele mai cunoscute figuri din sistemul judiciar românesc. Mărturia sa, încărcată de emoție, a stârnit reacții puternice, mai ales prin tonul și detaliile descrise.
Potrivit relatării sale, atmosfera din locuință ar fi fost adesea tensionată, iar relația de muncă, una extrem de dificilă. Femeia spune că judecătoarea ar fi venit frecvent acasă nervoasă și ar fi descărcat această stare asupra ei. „Venea supărată, mă certa… eu plângeam”, ar fi spus aceasta, descriind momente în care se simțea umilită și speriată.
Filipineza afirmă că, deși a încercat să reziste din nevoie financiară, presiunea psihică ar fi devenit prea mare. Ea vorbește despre reproșuri constante, un ton ridicat și o stare permanentă de teamă, care ar fi afectat-o profund. În declarația sa, femeia susține că ajunsese să trăiască fiecare zi cu anxietate, temându-se de reacțiile angajatoarei.
Un alt motiv invocat pentru decizia de a pleca ar fi fost lipsa empatiei și sentimentul că este tratată ca „invizibilă”. Aceasta spune că munca depusă nu ar fi fost niciodată suficientă și că orice greșeală minoră era amplificată. „Am venit să muncesc, nu să fiu certată în fiecare zi”, ar fi declarat ea, explicând de ce, în cele din urmă, a ales să renunțe, în ciuda riscurilor personale.
Femeia susține că experiența a lăsat urme adânci și că a avut nevoie de timp pentru a-și recăpăta echilibrul emoțional. Decizia de a vorbi public ar fi fost motivată, spune ea, de dorința de a nu mai păstra tăcerea și de a atrage atenția asupra modului în care pot fi tratate persoanele vulnerabile, aflate în relații de muncă dezechilibrate.
De cealaltă parte, până în acest moment, nu există o poziție publică care să confirme sau să infirme aceste acuzații, iar faptele relatate nu au fost stabilite de o instanță. În lipsa unei decizii oficiale, afirmațiile rămân la nivel de mărturie personală, care trebuie tratată cu prudență.
🔴 Concluzie: Declarațiile filipinezei conturează o poveste dură despre o relație de muncă despre care ea spune că a devenit insuportabilă din cauza presiunii psihice. Cazul a reaprins discuțiile despre tratamentul angajaților casnici și despre responsabilitatea morală a persoanelor publice, dar rămâne, deocamdată, o relatare unilaterală, fără o confirmare oficială.