Doliu profund în lumea arheologiei românești: Gheorghe Papuc, unul dintre cei mai respectați arheologi ai țării și fost director al Muzeului de Istorie și Arheologie Constanța, a părăsit această lume, lăsând în urma sa o moștenire culturală de neprețuit. Cu o carieră dedicată explorării și conservării patrimoniului istoric al României, Papuc a contribuit esențial la cunoașterea trecutului antic al Dobrogei și a avut un impact semnificativ în promovarea și protejarea patrimoniului arheologic. Născut în aprilie 1946, în comuna Valu lui Traian, Gheorghe Papuc a parcurs un traseu profesional impresionant, devenind un simbol al dăruirii și pasiunii pentru istorie.
Gheorghe Papuc a urmat studiile la prestigiosul Colegiu Național „Mircea cel Bătrân”, având inițial intenția de a studia Dreptul. Însă, fascinația sa pentru istorie și trecutul cultural l-a determinat să-și schimbe direcția și să urmeze Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, unde a fost admis cu un punctaj impresionant. Alegerea sa s-a dovedit a fi una destinată să aducă beneficii culturii românești, căci în 1969 și-a început cariera la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, instituție căreia i-a dedicat întreaga viață profesională.
### Primele campanii arheologice: descoperirile de la Adamclisi
La doar un an de la debutul său în arheologie, în 1970, Gheorghe Papuc a fost implicat într-unul dintre cele mai importante proiecte de cercetare ale sale, participând la săpăturile arheologice de la Adamclisi, sub îndrumarea renumitului profesor Ion Barnea. Acest sit este cunoscut pentru monumentul Tropaeum Traiani, un simbol de mare importanță istorică al victoriei romane în Dacia. Papuc și echipa sa au explorat structurile monumentului, inclusiv poarta sudică, contribuind la documentarea și conservarea acestui simbol istoric. Eforturile și descoperirile de la Adamclisi au culminat cu publicarea primului volum al monografiei sitului, un efort colectiv apreciat și premiat de Academia Română în 1979 cu distincția „Vasile Pârvan”.
### Dezvoltarea cercetărilor în Constanța: situri istorice și monumente neprețuite
De-a lungul carierei sale, cercetările lui Gheorghe Papuc s-au extins asupra mai multor situri istorice din Constanța și împrejurimi. Aici a realizat numeroase descoperiri de importanță națională, inclusiv în zone precum parcul catedralei și curtea Școlii Generale nr. 2, unde a reușit să identifice reședința episcopului Bretanion și catedrala episcopală, aflată sub actualul hotel Ibis. De asemenea, Papuc a descoperit traseul apeductului tomitan, un sistem de aprovizionare cu apă care ilustra complexitatea vieții urbane din perioada romană târzie.
Aceste cercetări valoroase au fost documentate și analizate în detaliu în teza sa de doctorat, intitulată „Tomis I. Aprovizionarea cu apă a cetății în epoca romană târzie,” publicată în 2005. Prin această lucrare, Gheorghe Papuc a contribuit semnificativ la înțelegerea infrastructurii antice a orașului Tomis, actuala Constanța, și a modului de organizare a vieții urbane în acele vremuri. Teza sa este considerată o lucrare de referință în arheologia românească, fiind un model de cercetare riguroasă și bine documentată.
### Cariera de muzeograf și impactul asupra patrimoniului cultural
Pe lângă activitatea sa de cercetare, Gheorghe Papuc a fost un muzeograf dedicat, coordonând expozițiile permanente ale muzeelor din Constanța, Mangalia, Histria și Adamclisi. Prin eforturile sale, a reușit să creeze expoziții autentice și captivante, care aduc în fața publicului larg bogăția patrimoniului dobrogean. Rolul său de curator a fost acela de a aduce istoria mai aproape de oameni, oferindu-le ocazia să descopere relicvele și poveștile regiunii. În 1990, Papuc a fost numit director adjunct al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, o poziție prin care a influențat dezvoltarea muzeului și a întărit legăturile dintre instituție și comunitate. În 2001, a fost promovat ca cercetător principal I, recunoaștere a contribuțiilor sale excepționale.
Un proiect important pe care Papuc l-a coordonat a fost programul „Cultura 2000,” o inițiativă de documentare detaliată a inscripțiilor de la Adamclisi, Histria și a celor de la bisericuțele săpate în cretă de la Murfatlar. Aceste inscripții sunt mărturii prețioase ale civilizațiilor care au populat aceste regiuni și reflectă influențele culturale diverse din Dobrogea. Prin acest proiect, Papuc a reușit să asigure conservarea și păstrarea unor fragmente esențiale din istoria Dobrogei.
### Un arheolog și cetățean devotat comunității
Gheorghe Papuc a fost nu doar un arheolog remarcabil, ci și un cetățean dedicat comunității sale. Începând din 2008, el a decis să își pună expertiza în slujba comunității din Valu lui Traian, unde a ocupat funcția de consilier local. Această implicare în administrația locală demonstrează nu doar pasiunea sa pentru arheologie, ci și dorința de a contribui la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural local. Gheorghe Papuc a susținut numeroase inițiative de conservare a patrimoniului, având mereu în vedere importanța trecutului pentru identitatea locală și națională.
### Recunoaștere și omagii pentru o viață dedicată arheologiei
Contribuțiile excepționale ale lui Gheorghe Papuc au fost recunoscute și apreciate de-a lungul vieții sale. În timpul mandatului guvernului Nicolae Văcăroiu, a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria E – „Patrimoniul cultural național”, o distincție care i-a onorat activitatea și dedicația față de patrimoniul național. Această recunoaștere a fost un gest de mulțumire din partea statului român pentru aportul său substanțial în domeniul arheologiei și conservării culturale.
În 2016, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, comunitatea din Valu lui Traian i-a adus un omagiu deosebit, lansând o carte dedicată vieții și realizărilor sale, intitulată „Gheorghe Papuc, om al cetății.” Cartea, scrisă de dr. Mariana Păvăloiu și publicată la Editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrân,” este o cronică a parcursului său profesional și a contribuțiilor sale, fiind o sursă de inspirație pentru tinerii arheologi și un tribut adus unei vieți pline de realizări.
### Moștenirea lui Gheorghe Papuc
Dispariția lui Gheorghe Papuc reprezintă o pierdere enormă pentru arheologia și cultura românească. Prin munca sa neobosită, el a scos la lumină aspecte esențiale ale istoriei Dobrogei și a contribuit la înțelegerea mai profundă a trecutului acestei regiuni de o importanță deosebită. Contribuțiile sale științifice rămân o sursă de inspirație pentru generațiile viitoare de arheologi și istorici, iar dedicarea sa pentru patrimoniul cultural va fi mereu apreciată și amintită.
Gheorghe Papuc a fost un om de știință devotat, un muzeograf pasionat și un cetățean implicat activ în viața comunității. Moștenirea sa este una de neprețuit, iar impactul său asupra arheologiei românești va dăinui mult timp. Prin lucrările sale public
ate, expozițiile pe care le-a coordonat și prin proiectele de conservare pe care le-a inițiat, Gheorghe Papuc a lăsat o amprentă durabilă asupra istoriei și culturii României, fiind o figură de referință care va fi mereu respectată și onorată.