Un nou scandal diplomatic a izbucnit după ce ambasadorul Ungariei la NATO a oferit cadou un atlas care include harta controversată a „Ungariei Mari”, stârnind reacții puternice din partea oficialilor din Croația și România. Gestul a fost catalogat drept provocator și nepotrivit, alimentând tensiuni în relațiile dintre statele aliate.
Controversa diplomatică: un cadou cu implicații geopolitice
Ministrul de Externe al Croației, Gordan Grlić Radman, a reacționat ferm după ce a primit, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, un atlas oferit de ambasadorul Ungariei la NATO. Atlasul conținea o hartă a „Ungariei Mari”, un simbol istoric sensibil, ce include teritorii care în prezent aparțin altor state, precum România, Slovacia, Slovenia și Croația.
Oficialul croat a considerat acest gest complet nepotrivit, subliniind că un astfel de cadou nu face decât să alimenteze tensiunile și să afecteze cooperarea dintre statele membre NATO. El a anunțat că va discuta această situație cu reprezentanții altor țări afectate, printre care România, Slovacia și Slovenia.
Reacția Ministerului Afacerilor Externe din România
Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis că toate delegațiile NATO, inclusiv România, au primit același cadou controversat. Pe 18 decembrie, ambasadorul României la NATO a exprimat oficial dezaprobarea față de distribuirea acestui atlas, subliniind caracterul provocator al gestului.
„Ministerul Afacerilor Externe a transmis, prin intermediul ambasadorului României la NATO, dezaprobarea față de distribuirea acestui atlas. Astfel de gesturi sunt considerate provocatoare și nu contribuie la consolidarea relațiilor de parteneriat strategic dintre România și Ungaria, mai ales în contextul apartenenței comune la NATO. Istoria comună trebuie să rămână un subiect de studiu pentru istorici, nu un instrument pentru provocări diplomatice.”
Harta „Ungariei Mari”: un simbol sensibil
Atlasul oferit drept cadou conține o hartă ce reprezintă „Ungaria Mare”, așa cum era ea configurată în perioada Imperiului Austro-Ungar. Aceasta include teritorii care astăzi fac parte din România (Transilvania și o parte din Banat), Croația (Lika și Gorski Kotar), Slovacia și Slovenia.
Astfel de simboluri sunt percepute ca fiind ofensatoare și potențial destabilizatoare în context geopolitic, având în vedere sensibilitățile istorice și identitare ale statelor implicate.
Reacția Croației: o critică fermă
Ministrul croat Gordan Grlić Radman a criticat public acest gest pe platforma sa de socializare, catalogându-l drept „inacceptabil și provocator”.
„Este complet nepotrivit ca ambasadorul Ungariei să ofere un atlas care conține o hartă disputată, chiar și într-un context informal precum un cadou de Crăciun. Astfel de gesturi nu doar că nu contribuie la dialog, dar subminează și încrederea între aliați.”
Oficialul croat a subliniat necesitatea unui dialog mai profund și a unei cooperări consolidate între aliații europeni și transatlantici pentru a preveni astfel de incidente.
Un apel la responsabilitate diplomatică
Atât România, cât și Croația, alături de alte state afectate, au făcut apel la responsabilitate și maturitate diplomatică. Ele subliniază că astfel de gesturi simbolice, chiar dacă aparent minore, pot avea consecințe semnificative asupra relațiilor internaționale.
Scandalul generat de atlasul „Ungariei Mari” servește drept un semnal de alarmă cu privire la importanța respectării sensibilităților istorice și evitarea provocărilor într-un cadru de colaborare internațională precum NATO.
Mesaj de neutralitate politică
Dorim să vă informăm că platforma noastră este neutră din punct de vedere politic și nu sprijină niciun partid sau ideologie politică. Toate știrile și informațiile publicate sunt preluate din surse externe, având ca scop doar informarea publicului. Ne angajăm să menținem o perspectivă obiectivă și echilibrată în tot conținutul pe care îl distribuim. Vă mulțumim pentru încredere!