Premierul României, Ilie Bolojan, a făcut recent o declarație fermă legată de viitorul sistemului de pensii. În cadrul unei discuții despre cel de-al treilea set de reforme pentru stabilizarea bugetului, acesta a subliniat că majorarea vârstei de pensionare este o măsură necesară, care ar trebui aplicată în mod egal tuturor, fără excepții.
România se află într-un dezechilibru demografic pronunțat, cu generații mari de angajați apropiindu-se de finalul activității profesionale și cu generații mai mici intrând pe piața muncii. Conform premierului, între 400.000 și 500.000 de persoane vor ieși din activitate în următorii ani, în timp ce generațiile următoare cuprind doar aproximativ 200.000 de persoane pe an – o diferență care pune presiune serioasă pe sistemul public de pensii.
„Suntem într-un punct în care e nevoie de mai multă forță de muncă activă. Fie că ne convine sau nu, trebuie să ajustăm vârsta de retragere, astfel încât oamenii cu vârste între 50 și 65 de ani să fie activi economic într-un procent mai mare. Altfel, nu are cine să susțină sistemul,” a afirmat Ilie Bolojan.
Premierul a avertizat că, în lipsa unor astfel de măsuri, fondul de pensii riscă să devină nesustenabil într-un interval de 5 până la 10 ani, mai ales dacă nu sunt incluse în reforme și acele categorii privilegiate cu regimuri speciale.
Ce implică „pachetul 3 de reforme”?
Întrebat despre reformele economice propuse de coaliție și despre alte inițiative, Bolojan a subliniat deschiderea sa față de orice soluție care poate eficientiza administrația și reduce cheltuielile inutile.
„Fie că vorbim de propuneri venite din interiorul coaliției sau din afara ei, dacă acestea duc la un sistem mai eficient, cu investiții reale și dezvoltare sănătoasă, sunt binevenite. Nu ne interesează cine semnează ideea, ci dacă funcționează,” a spus el.
Premierul a insistat pe necesitatea implementării reale a măsurilor anunțate, nu doar a formalităților.
„Dacă spui că reduci personal, dar tai doar din posturile vacante, nu faci nicio economie. În realitate, trebuie aplicate reduceri concrete, altfel nu obținem rezultate. Oamenii se așteaptă la măsuri reale, nu la cosmetizări pe hârtie.”
Contextul mai larg
Declarațiile vin într-un moment sensibil pentru administrație, cu o serie de presiuni externe și interne privind sustenabilitatea economică, dar și pe fondul discuțiilor publice despre cheltuielile statului, nivelul pensiilor, și rolul sectorului bugetar în economie.
