Ilie Bolojan s-a pus pe treabă în Senat. Vezi mai jos Impunerea scanării faciale și controale la birou

Ilie Bolojan introduce măsuri stricte de supraveghere în Senat! Funcționarii acuză abuzuri și încălcarea normelor GDPR

Președintele Senatului, Ilie Bolojan, impune reguli stricte pentru monitorizarea angajaților, inclusiv recunoaștere facială obligatorie la acces, verificarea prezenței și inspecții ale calculatoarelor. Noile măsuri, implementate în contextul reformei administrative pe care acesta o promovează, au stârnit nemulțumirea funcționarilor, care acuză încălcarea normelor GDPR și compară sistemul de supraveghere cu cel din China.

Recunoașterea facială, obligatorie pentru acces

Ilie Bolojan a solicitat instalarea unui sistem de acces bazat exclusiv pe recunoaștere facială, eliminând utilizarea cartelelor magnetice. Angajații vor putea intra și ieși din clădire doar prin scanarea feței, o măsură menită să prevină fraudele legate de pontaj, cum ar fi utilizarea cartelei unui coleg absent.

Această decizie a generat reacții puternice din partea personalului Senatului. Unii funcționari susțin că măsura este ilegală și că impunerea recunoașterii faciale încalcă drepturile privind protecția datelor personale. „Nu există o bază legală clară pentru acest sistem. Ne transformăm în China! Este de neconceput așa ceva”, a declarat un angajat pentru Libertatea.

Mai mult, funcționarii avertizează că această metodă ar putea cauza blocaje la intrarea în clădire. „Imaginați-vă ce ar însemna ca 700 de persoane să fie scanate la sosire și plecare. Ar însemna o oră pierdută dimineața și încă una seara”, explică un angajat.

Controale asupra activității angajaților

Pe lângă verificarea accesului, Senatul a intensificat și inspecțiile asupra prezenței și activității funcționarilor. În urma protestelor interne, mai mulți angajați au fost supuși unor verificări inopinate, fiind inspectate inclusiv computerele și istoricul de navigare online.

Un exemplu notabil este cel al Cristinei Târteață, fost secretar de stat PSD la Ministerul Turismului, care ocupă în prezent un post de consilier la Comisia de Transport și Infrastructură. După protestele angajaților, aceasta a fost verificată în detaliu, fără ca autoritățile să găsească nereguli.

„Imediat după protest, au venit în control. I-au verificat calculatorul, inclusiv istoricul de navigare. Nu au găsit nimic. Au plecat dezamăgiți”, a povestit un angajat.

Sindicatele acuză: O reformă care vizează eliminarea funcționarilor fără sprijin politic

Sindicatele critică dur măsurile impuse de Bolojan, susținând că scopul real al reformei este concedierea angajaților care nu beneficiază de protecție politică. Reforma propusă prevede reducerea numărului de angajați ai Senatului de la 796 la 618, însă funcționarii acuză că restructurarea este direcționată selectiv.

„Încă din decembrie, totul a fost planificat. Oamenii sunt detașați strategic la comisii, iar cei fără susținere politică sunt trimiși să lucreze în condiții inumane, în subsoluri fără semnal la telefon”, a declarat un angajat pentru Libertatea.

În același timp, deși Bolojan anunță reducerea personalului, sindicatele acuză că angajările continuă, dar doar pentru persoane apropiate lui. Un exemplu este consiliera senatoarei Arina Moș, fost viceprimar al Oradei, care a fost recent angajată, deși 40 de posturi vacante din Senat rămân neocupate fără explicații clare.

PSD denunță măsurile lui Bolojan

PSD consideră că reformele impuse de președintele Senatului sunt abuzive și vizează eliminarea funcționarilor care nu sunt susținuți politic. Totodată, partidul susține că procesul de restructurare este lipsit de transparență și că cei mai afectați sunt funcționarii care nu beneficiază de protecție politică.

Sindicatele cer ca restructurarea să înceapă cu cei care au multiple surse de venit și cu pensionarii reangajați în sistemul public. Liderii sindicali susțin că aceștia ar trebui să aleagă între salariu și pensie, însă partidele refuză să îi concedieze, deoarece fac parte din rețelele de influență politică.

Salariile senatorilor – sume consistente

În ciuda controverselor privind eficientizarea cheltuielilor din Senat, veniturile senatorilor rămân considerabile. Printre sumele primite de un senator se numără:

  • 18.720 lei indemnizație brută (23.920 lei pentru președintele Senatului);
  • 35.568 lei pentru cabinetul parlamentar;
  • 4.600 lei pentru cazare;
  • 1.400 lei pentru transport;
  • 3.000 lei diurnă pentru zilele petrecute în Parlament.

În acest context, implementarea reformelor lui Ilie Bolojan continuă să stârnească dispute aprinse, atât în interiorul Senatului, cât și în rândul opiniei publice, transformând Senatul într-un teren de confruntare între administrație, sindicate și partidele politice.

 

Mesaj de neutralitate politică

Dorim să vă informăm că platforma noastră este neutră din punct de vedere politic și nu sprijină niciun partid sau ideologie politică. Toate știrile și informațiile publicate sunt preluate din surse externe, având ca scop doar informarea publicului. Ne angajăm să menținem o perspectivă obiectivă și echilibrată în tot conținutul pe care îl distribuim. Vă mulțumim pentru încredere!

Disclaimer: Site-ul nostru este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie politică.