Curtea de Apel București a respins cererile de recuzare în procesul privind anularea alegerilor prezidențiale
Cererile avocaților lui Călin Georgescu privind recuzarea judecătoarei Cristina Ardeleanu au fost respinse ca fiind neîntemeiate de către un complet al Curții de Apel București. Instanța a anunțat că va continua analiza pe fondul procesului în data de 31 decembrie 2024.
Decizia a fost pronunțată pe 30 decembrie 2024 și comunicată prin intermediul grefei instanței, specificând clar că recursul poate fi formulat doar odată cu soluționarea fondului.
“Respinge cererile de recuzare, ca neîntemeiate. Cu recurs odată cu fondul. Pronunțată azi, 30.12.2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței de judecată,” se arată în hotărârea instanței.
Motivele invocate pentru recuzare
Avocații lui Călin Georgescu au susținut că judecătoarea Cristina Ardeleanu nu ar fi imparțială, invocând faptul că aceasta este soția unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA). De asemenea, aceștia au acuzat-o de antepronunțare în timpul dezbaterilor din proces.
Instanța, însă, nu a considerat aceste argumente suficient de solide pentru a admite cererea de recuzare, motiv pentru care procesul va continua sub coordonarea aceleiași judecătoare.
Contextul procesului intentat de Călin Georgescu
Călin Georgescu, împreună cu Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, a contestat mai multe decizii ale Biroului Electoral Central (BEC), solicitând anularea hotărârilor care au dus la reluarea alegerilor prezidențiale. Printre instituțiile chemate în proces se numără BEC, Guvernul, Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informații (SRI), dar și președintele Klaus Iohannis.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, bazându-se pe documente desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Conform documentelor respective, Călin Georgescu ar fi încălcat legislația electorală privind finanțarea campaniei. Deși raportul oficial transmis către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) indica cheltuieli zero, investigațiile au dezvăluit că finanțarea campaniei sale pe TikTok s-ar fi ridicat la aproximativ un milion de euro, bani proveniți de la omul de afaceri Bogdan Peșchir.
Suspiciuni privind influențe externe
Documentele desecretizate de CSAT au mai indicat și implicarea unui actor cibernetic statal în atacuri asupra infrastructurii informatice a alegerilor prezidențiale. Informațiile primite de la SIE și SRI au arătat că aceste atacuri au inclus campanii de propagandă și dezinformare cu scopul de a influența opinia publică și de a destabiliza procesul electoral.
România a fost identificată drept o țintă prioritară pentru astfel de operațiuni hibride, desfășurate în principal de Rusia, care ar urmări sprijinirea candidaților eurosceptici și crearea unui climat de instabilitate politică.
Aceste dezvăluiri au accentuat importanța procesului intentat de Călin Georgescu, iar decizia finală a Curții de Apel București este așteptată cu interes, având potențialul de a influența semnificativ scena politică și electorală din România.
Mesaj de neutralitate politică
Dorim să vă informăm că platforma noastră este neutră din punct de vedere politic și nu sprijină niciun partid sau ideologie politică. Toate știrile și informațiile publicate sunt preluate din surse externe, având ca scop doar informarea publicului. Ne angajăm să menținem o perspectivă obiectivă și echilibrată în tot conținutul pe care îl distribuim. Vă mulțumim pentru încredere!