Luminița Anghel a făcut recent câteva mărturisiri emoționante despre perioada în care a avut-o în plasament pe fetița Măriuca, un subiect care a atins-o profund pe artistă. Cu lacrimi în ochi, Luminița a explicat că decizia de a nu o căuta pe Măriuca după încheierea plasamentului nu a fost deloc una ușoară și că, de-a lungul timpului, a fost marcată de sentimente de vinovăție și durere.
Cântăreața a mărturisit că, atunci când a luat-o în plasament pe Măriuca, a făcut-o dintr-o mare dorință de a-i oferi un cămin și iubire, dar și din convingerea că poate să o ajute să aibă o viață mai bună. Însă, după ce Măriuca a fost încredințată unei familii de adopție, Luminița a simțit că trebuie să își păstreze distanța pentru a nu-i interfera cu procesul de integrare în familia ei adoptivă.
„Nu a fost ușor. Măriuca va rămâne mereu în inima mea, dar am simțit că trebuie să las familia să își construiască propriile amintiri și legătura cu ea. Mi-a fost foarte greu să mă abțin, dar am înțeles că, pentru binele ei, era important să nu o caut și să nu o perturb. Îmi doream să fie fericită acolo unde se află”, a spus Luminița Anghel, cu voce tremurândă.
Deși și-a dorit să o păstreze aproape pe Măriuca, Luminița a înțeles că o separare completă era esențială pentru ca fetița să poată să își construiască o viață echilibrată și să se simtă în siguranță cu familia care o adoptase. Cântăreața a adăugat că această decizie a fost extrem de dureroasă pentru ea, dar a făcut-o din dragoste și respect față de viitorul Măriucăi.
Chiar dacă nu a mai căutat-o, Luminița Anghel a subliniat că gândurile și iubirea ei pentru Măriuca nu s-au stins niciodată. Artista a explicat că, din păcate, nu a avut posibilitatea de a o vedea pe Măriuca după ce a fost adoptată, dar speră că fetița își va aminti cu drag de perioada în care au fost împreună și de tot ceea ce a învățat-o.
În fața acestor amintiri și emoții, Luminița a vorbit despre importanța procesului de adopție și despre cât de greu poate fi pentru un părinte sau pentru o persoană care a avut grijă de un copil să se desprindă de el, chiar și în numele unui viitor mai bun. Totodată, ea a subliniat că, deși a avut momente de regret, este mândră că a putut să o ajute pe Măriuca, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, și că această experiență a învățat-o multe despre iubire, sacrificiu și responsabilitate.
În concluzie, mărturisirile Luminiței Anghel despre Măriuca au adus în prim-plan dificultățile emoționale cu care se confruntă cei care sunt implicați în plasamentele sau adopțiile de copii, dar și despre cum dragostea necondiționată poate depăși multe obstacole, chiar și când distanța impusă de situație este dureroasă.