Caprifoiul, cunoscut în popor și sub numele de „Mâna Maicii Domnului”, este una dintre cele mai îndrăgite plante cățărătoare din grădinile românilor. Florile sale albe sau gălbui au un parfum intens, iar în medicina tradițională anumite specii de caprifoi au fost utilizate sub formă de infuzii și extracte.
Planta este asociată cu numeroase beneficii, de la calmarea inflamațiilor și a durerilor de gât până la susținerea digestiei. Totuși, caprifoiul nu trebuie privit drept un remediu universal, iar folosirea sa necesită atenție. Există numeroase specii din genul Lonicera, iar compoziția și siguranța lor pot fi diferite.
Legenda din spatele numelui „Mâna Maicii Domnului”
O veche legendă populară spune că Fecioara Maria, fugind de soldații lui Irod, ar fi cerut adăpost plantelor întâlnite în cale. Caprifoiul ar fi fost singurul care și-a deschis ramurile și a ascuns-o, fiind apoi binecuvântat să devină o plantă iubită de oameni.
Această poveste aparține tradiției și nu trebuie confundată cu o relatare istorică sau religioasă confirmată. Ea explică însă de ce planta a ajuns să fie asociată în cultura populară cu protecția, vindecarea și puritatea.
Ce substanțe conține caprifoiul
Cercetările efectuate asupra speciei Lonicera japonica, utilizată în medicina tradițională asiatică, au identificat mai multe categorii de compuși, printre care acizi fenolici, flavonoide, uleiuri volatile, iridoide și saponine.
În experimente de laborator și pe animale, extractele din flori au prezentat efecte antiinflamatoare, antioxidante, antimicrobiene și antivirale. Cercetătorii avertizează însă că mecanismele nu sunt încă pe deplin înțelese și că sunt necesare mai multe studii clinice pentru a confirma beneficiile și dozele sigure la oameni.
Aceste rezultate nu demonstrează că un ceai preparat acasă poate trata infecțiile, cancerul, diabetul, astmul sau alte boli grave.
Poate ajuta digestia?
Un studiu clinic realizat pe 92 de persoane cu dispepsie funcțională a analizat un extract standardizat din flori de Lonicera. Participanții care au primit produsul timp de opt săptămâni au raportat o ameliorare modestă a unor simptome digestive în comparație cu grupul placebo.
Studiul a folosit însă un produs preparat și dozat precis, nu flori culese din grădină sau ceai făcut în casă. Rezultatele nu pot fi extinse automat la toate speciile de caprifoi și nici la toate problemele digestive.
Persoanele care au dureri persistente, arsuri, vărsături, scădere inexplicabilă în greutate sau sânge în scaun trebuie să solicite sfatul unui medic.
Efectele antimicrobiene au fost observate mai ales în laborator
Anumite componente din caprifoi au redus activitatea unor microorganisme în studii de laborator. Acest lucru nu înseamnă însă că planta poate înlocui antibioticele, antiviralele sau tratamentul recomandat de medic.
O infecție urinară, o amigdalită bacteriană sau o infecție respiratorie se pot agrava dacă sunt tratate exclusiv cu remedii naturiste. Caprifoiul poate fi cel mult analizat ca posibil adjuvant, după stabilirea diagnosticului și verificarea interacțiunilor cu medicamentele.
Poate fi aplicat pe piele?
În tradiția populară, infuziile sau preparatele din flori au fost folosite pentru iritații și inflamații ușoare. Dovezile privind eficiența aplicării pe pielea oamenilor sunt însă limitate.
Extractele, uleiurile și produsele făcute în casă pot provoca alergii, usturime sau dermatită de contact. Nu trebuie aplicate pe răni deschise, arsuri grave, infecții, zone întinse sau în apropierea ochilor.
În cazul unei arsuri solare, primele măsuri utile sunt răcorirea pielii, hidratarea și protejarea de o nouă expunere la soare. Leziunile cu bășici întinse, febră sau stare generală alterată necesită evaluare medicală.
Nu toate părțile plantei sunt potrivite pentru consum
Un risc important este confundarea speciilor și folosirea părților greșite ale plantei. Faptul că florile unei anumite specii sunt utilizate tradițional nu înseamnă că frunzele, tulpinile sau fructele sunt automat comestibile.
Fructele plantelor ornamentale nu trebuie consumate, mai ales atunci când specia nu a fost identificată cu certitudine. Copiii și animalele de companie trebuie împiedicați să mănânce fructe sau alte părți necunoscute din grădină.
De asemenea, plantele culese de pe marginea drumurilor sau tratate cu pesticide nu trebuie transformate în ceaiuri ori siropuri.
Cine ar trebui să evite caprifoiul
Femeile însărcinate sau care alăptează, copiii, persoanele cu boli hepatice ori renale și cele care urmează tratamente regulate nu ar trebui să consume preparate din caprifoi fără recomandarea unui profesionist medical.
Prudența este necesară și în cazul persoanelor cu alergii la plante, tulburări digestive severe sau diaree. Suplimentele și tincturile pot avea concentrații mult mai mari decât o infuzie și pot interacționa cu medicamentele.
Studiile de toxicitate efectuate pe animale asupra unor extracte de Lonicera japonica nu au evidențiat efecte grave în condițiile testate, dar aceste rezultate nu garantează siguranța oricărui produs preparat acasă sau administrat pe termen lung oamenilor.
Caprifoiul rămâne o plantă decorativă spectaculoasă și o sursă interesantă de compuși studiați de cercetători. Beneficiile sale medicale trebuie însă prezentate cu moderație: există rezultate promițătoare, dar nu suficiente dovezi pentru a afirma că vindecă „toate bolile” sau că poate înlocui tratamentele prescrise.
Ce parte a plantei poate fi folosită, care sunt riscurile și de ce caprifoiul din grădină nu trebuie consumat fără identificare? Citește toate informațiile accesând linkul din primul comentariu!