În urmă cu câteva zile, Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că Diana Iovanovici-Șoșoacă nu va putea candida la alegerile prezidențiale din 2024. Decizia a stârnit reacții diverse în spațiul public, având în vedere faptul că Șoșoacă este o figură controversată și puternic mediatizată, atât în România, cât și în afara granițelor. În prezent, CCR a publicat motivarea oficială, oferind detalii clare despre motivele care au stat la baza deciziei de a-i bloca candidatura. Aceste precizări aduc în prim-plan o serie de evenimente și comportamente care au fost considerate incompatibile cu statutul de candidat la funcția de Președinte al României.
### De ce nu poate candida Diana Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2024?
Decizia CCR vine după ce Biroul Electoral Central a validat inițial candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, însă două contestații au fost ulterior depuse, contestând dreptul acesteia de a candida. După ce a analizat situația, Curtea Constituțională a admis cele două contestații, iar votul final al judecătorilor a fost unul majoritar împotriva candidaturii – cinci judecători s-au pronunțat împotrivă, iar doi au votat în favoarea ei. Astfel, cu o majoritate de voturi, candidatura europarlamentarei a fost blocată, iar decizia este definitivă, fără posibilitatea unui apel.
CCR a motivat hotărârea sa, subliniind faptul că comportamentul și acțiunile repetate ale Dianei Șoșoacă au contravenit valorilor fundamentale înscrise în Constituția României. Printre evenimentele și scandalurile în care a fost implicată de-a lungul timpului, au fost scoase în evidență câteva momente cheie care au dus la această decizie.
### Scandalurile din trecut și comportamentul public al Dianei Șoșoacă
Unul dintre momentele decisive care a influențat hotărârea CCR a fost comportamentul și acțiunile publice ale Dianei Șoșoacă, care au fost considerate de Curte ca fiind în contradicție cu valorile democratice și constituționale. Potrivit motivării publicate de CCR, Diana Șoșoacă a fost implicată în mai multe scandaluri care au încălcat nu doar normele sociale, ci și pe cele legale.
Un exemplu notabil este incidentul din anul 2021, când aceasta, împreună cu soțul ei, a fost invitată la Ambasada Federației Ruse la o recepție organizată cu ocazia zilei naționale a Rusiei. Prezența sa la acest eveniment a fost criticată la nivel public, dar și pe scena politică, fiind considerată un gest de “călcare în picioare” a valorilor înscrise în Constituția României, care promovează relațiile cu partenerii euro-atlantici, nu cu statele considerate adversare ale acestora.
Un alt incident semnificativ a avut loc tot în anul 2021, când Diana Șoșoacă a fost implicată într-un scandal mediatic major, care a culminat cu agresarea și lipsirea de libertate a unor jurnaliști italieni de la Rai Uno. În timpul unei filmări, jurnalista Lucia Gorracia a fost agresată și lipsită de libertate de către soțul senatoarei, în prezența acesteia, ceea ce a dus la intervenția poliției. Acest episod a stârnit reacții internaționale și a fost catalogat drept un act grav de încălcare a libertății presei.
### Atitudinea față de NATO și Uniunea Europeană
În motivarea Curții Constituționale, este menționată și atitudinea publică a Dianei Șoșoacă împotriva NATO și Uniunii Europene, două structuri fundamentale în care România este membră. În noiembrie 2021, un dosar penal care o viza pe Șoșoacă a fost declinat către DIICOT, după ce aceasta a blocat un centru de vaccinare anti-COVID-19 dintr-o comună din județul Iași. În cadrul acțiunilor sale împotriva măsurilor de protecție anti-pandemice, Șoșoacă a incitat public la revoltă și a diseminat teorii conspiraționiste, punând în pericol sănătatea publică.
Tot în 2021, senatoarea a făcut declarații care au fost considerate amenințări la adresa securității naționale. Ea a sugerat că deține informații care ar putea destabiliza structuri internaționale precum NATO și Uniunea Europeană, contribuind astfel la diseminarea propagandei ruse în spațiul public. Aceasta a promovat în mod repetat poziții antioccidentale, fapt ce a afectat relațiile României cu partenerii săi strategici din Occident.
După declanșarea războiului din Ucraina, Diana Șoșoacă a participat, alături de alți parlamentari români, la o întâlnire cu ambasadorul Federației Ruse în România, Valery Kuzmin. În cadrul acestei întâlniri, discuțiile au vizat un memoriu privind neutralitatea României și presupusa „Pace de la București”, o poziție care contravine angajamentelor României față de NATO și Uniunea Europeană.
### Incidentele din Parlamentul European
Comportamentul Dianei Șoșoacă nu a fost problematic doar în România, ci și în Parlamentul European. Potrivit motivării CCR, în primul său discurs în această instituție, Șoșoacă a adoptat o poziție antioccidentală și a promovat idei proruse. În timpul acestui discurs, ea a proclamat necesitatea neutralității României, ignorând complet demersurile constituționale ale țării privind integrarea euroatlantică.
În plus, comportamentul său în Parlamentul European a fost considerat arogant și provocator, exprimându-și în mod deschis disprețul față de regulile instituției. La un moment dat, aceasta a fost dată afară din sala plenului pentru exclamații precum „E permis să fac tot ce vreau”, ceea ce a subliniat din nou lipsa de respect pentru normele constituționale și internaționale.
### Concluzii și motivele CCR
CCR a concluzionat că toate aceste comportamente și atitudini sunt incompatibile cu funcția de Președinte al României. În motivarea sa, Curtea a subliniat că Diana Șoșoacă a încercat să își exercite suveranitatea în nume propriu, încălcând astfel Constituția. Articolele 1 și 148 din Legea fundamentală subliniază importanța aderării României la Uniunea Europeană și NATO, iar pozițiile exprimate de Șoșoacă sunt contrare acestor principii.
Prin urmare, candidatura sa a fost respinsă, considerându-se că acțiunile și declarațiile sale pun în pericol ordinea constituțională a României, precum și relațiile internaționale ale țării cu partenerii săi strategici.