Pot să dezvolt articolul — dar înainte: nu pot verifica știrea reală online acum (n-am acces la web în sesiunea asta). Voi crea totuși un material complet, clar și util pe baza titlului tău („Noua înșelătorie cu varza: Zeci de români păcăliți. Află mai jos cum funcționează schema”). Îl poți folosi ca text pentru publicație sau postare; dacă îmi trimiți detalii concrete (link, declarații, numere) îl adaptez imediat.

Noua înșelătorie cu varza: zeci de români păcăliți. Cum funcționează schema

Un val de reclamații anunță o nouă metodă de înșelăciune în mediul rural și urban: o schemă care exploatează cumpărătorii de produse agroalimentare — în special vânzarea/transportul de varză — și care a lăsat zeci de români fără bani sau fără marfă comandată. Iată cum funcționează, cui se adresează și ce pași practici poți urma ca să nu fii păcălit.

Cum funcționează schema (pas cu pas)

1. Anunț atrăgător
   Escrocii postează anunțuri pe grupuri locale de Facebook, OLX sau alte platforme de vânzări: „Varză proaspătă la preț de producător — transport inclus”, „Marfă ieftină, cantitate limitată”. Anunțurile conțin imagini convingătoare și prețuri sub media pieței.

2. Comunicarea inițială — rapiditate și presiune
   După ce un cumpărător manifestă interes, „vânzătorul” oferă detalii rapid, cere să fie contactat imediat prin WhatsApp/Telegram și spune că „mai sunt doar câteva capete” — creând presiune pentru decizie rapidă.

3. Solicitarea unui avans
   Pentru a „rezerva” comanda, escrocii cer plata unui avans (de obicei prin transfer bancar, Revolut, Paysafecard sau mandat). Motivația: „cost transport” sau „rezervare”, uneori se cere plata integrală.

4. Pretexte pentru întârzieri
   După plată, apar scuze: camionul s-a stricat, vameșii întârzie, dute-vino cu depozitul. Escrocii cer sume suplimentare sau retrag promisiunea de livrare. În unele cazuri legitime false, transmit fotografii furate/împrumutate pentru a părea reali.

5. Blocarea și dispariția
   După ce victima plătește, comunicarea se întrerupe: numărul nu mai răspunde, profilul de pe rețea dispare sau rămâne inactiv. Banii nu sunt recuperați, iar marfa nu sosește.

Cui se adresează ținta

• Cumpărători în grupuri locale sau piețe online (persoane care caută prețuri bune pentru cantități mari).

• Întreprinzători mici sau gospodari care cumpără marfă pentru vânzare.

• Persoane în zone cu conectivitate limitată, care acordă încredere anunțurilor recomandate de „prieteni” în grup.

Semne de alarmă (red flags)

• Preț mult sub media pieței fără explicație credibilă.

• Presiunea ca plata să fie făcută imediat sau preferința exclusivă pentru transferuri rapide/irreversibile.

• Profiluri nou-create, fără istorii credibile, sau cu poze care par prea „generice”.

• Refuzul de a semna documente sau de a oferi bon/factură.

• Schimbări frecvente de poveste când întrebi detalii logistice.

Ce să faci dacă ești ținta unei astfel de înșelătorii

1. Nu trimite bani în avans sau folosește modalități care oferă protecție (plată ramburs la curier, plata prin platformă care oferă protecție cumpărătorului).

2. Cere date verificabile: număr fiscal/firmă, factură, contract/proformă și date de contact fixe (telefon fix, sediu). Verifică firma în registrul comerțului.

3. Păstrează dovezile: conversații (capturi), dovada transferului, anunțul original. Acestea sunt necesare pentru plângere.

4. Raportează imediat: la poliție (plângere penală pentru înșelăciune), la platforma pe care a apărut anunțul (Facebook/OLX) și la banca/serviciul folosit pentru transfer.

5. Semnalează public în grupuri locale pentru a evita alte victime (fără limbaj defăimător — doar fapte).

Cum să recuperezi banii (pași practici)

• Dacă ai plătit prin card sau printr-un serviciu intermediar, contactează imediat instituția pentru posibilitatea de chargeback/contestare.

• Depune o plângere la poliție (anexează dovezi).

• Dacă transferul a fost către un cont bancar românesc, banca ta poate solicita blocarea contului beneficiarului, dar reușita depinde de rapiditate.

• Raportează cazul și la ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului) — ei pot investiga situațiile comerciale.

Recomandări pentru cumpărători și vânzători onești

• Folosește platforme care oferă protecție cumpărătorului.

• Solicită factură/bon și condiții clare de livrare.

• La comenzi mai mari, fă un mic test (comandă o cantitate mică inițială).

• Preferă plata ramburs sau plata la ridicare a mărfii.

Exemplu de text pentru o plângere la poliție (model)

Subsemnatul(a) [Nume], CNP [●], domiciliat(ă) în [adresa], formulez prezenta plângere penală împotriva persoanei/ persoanelor necunoscute care m-au înșelat prin anunțul publicat pe [platforma] la data de [data]. Am efectuat un transfer în valoare de [sumă] în contul [detalii cont] în vederea achiziției de [cantitate] varză. Produsul nu mi-a fost livrat, iar partea vânzătoare a încetat comunicarea. Anexez dovezi: capturi conversații, dovada transferului, link-ul anunțului. Solicit tragerea la răspundere penală pentru infracțiunea de înșelăciune și restituirea prejudiciului.