În contextul implementării noii legi a pensiilor în România, un aspect crucial este respectarea cerințelor impuse de Uniunea Europeană (UE), fapt care a diminuat riscul pierderii unor sume semnificative din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această conformitate este esențială pentru asigurarea unei gestionări corespunzătoare a resurselor financiare și pentru evitarea sancțiunilor sau restricțiilor impuse de UE în ceea ce privește utilizarea fondurilor destinate reformelor structurale în România.
Chiar și cu implementarea acestei reforme, este important de subliniat că atingerea unui echilibru complet în sistemul de pensii nu va fi realizată imediat. Conform noii formule de recalculare, aproximativ 1,3 milioane de pensii ar trebui, teoretic, să fie ajustate într-o manieră care să reflecte mai fidel contribuțiile individuale și durata de cotizare. Cu toate acestea, reprezentanții Casei Naționale de Pensii și ai Ministerului Muncii au asigurat publicul că nicio pensie nu va înregistra o scădere netă în urma acestui proces de recalculare, ci, dimpotrivă, se va căuta să se asigure o ajustare echitabilă și sustenabilă în timp.
Printre cei care vor beneficia cel mai mult de această recalculare sunt pensionarii români care au ieșit la pensie înainte de anul 2011. Aceștia sunt prognozați să înregistreze creșteri semnificative ale veniturilor lunare, unele pensii putându-se chiar dubla în cazul celor care au contribuit activ la sistemul de pensii timp de peste 25 de ani. Acest aspect reflectă o încercare de a corecta inechitățile din sistem și de a recompensa pe cei care au adus contribuții semnificative de-a lungul carierei lor profesionale.
Un alt element esențial în această ecuație este indicele de corecție, care a fost o componentă importantă în calculul pensiilor conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Acest indice, care a fluctuat în decursul anilor, a avut un impact direct asupra cuantumului pensiilor, crescând în unele perioade și scăzând în altele în funcție de contextul economic și social al momentului. În noua lege a pensiilor, introducerea acestui indice nu mai este aplicată, ceea ce înseamnă că pensionarii care au ieșit la pensie înainte de anul 2011 vor beneficia acum de o evaluare mai favorabilă a contribuțiilor lor și a stagiului de cotizare în sistemul public de pensii.
Pentru a stimula și mai mult sistemul de pensii, noua legislație prevede acordarea unui număr variabil de puncte de stabilitate pentru stagiul de cotizare realizat peste 25 de ani. De exemplu, fiecare an suplimentar peste pragul de 25 de ani adaugă puncte de stabilitate în funcție de durata exactă a contribuției, cu coeficienți diferiți pentru perioadele de cotizare între 25 și 30 de ani, 30 și 35 de ani, respectiv peste 35 de ani. Această măsură are scopul de a recompensa pe cei care au investit pe termen lung în sistemul de pensii și de a încuraja o participare activă și continuă pe piața muncii.
În concluzie, reforma actuală a sistemului de pensii din România vizează nu doar corectarea unor inechități existente, dar și stabilizarea și sustenabilitatea acestuia pe termen lung. Implementarea acestei legi reprezintă un pas important în direcția asigurării unui trai decent pentru pensionari și în garantarea unei pensii echitabile și proporționale cu contribuțiile aduse de fiecare individ în parte.